Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va stopa deprecierea leului, va impulsiona creditarea şi va creşte încrederea investitorilor străini, sunt de părere atât autorităţile române, cât şi analiştii economici.

Delegaţia compusă din reprezentanţi ai FMI, Comisiei Europene (CE) şi ai altor instituţii financiare internaţionale au prezentat, ieri, principalele elemente ale acordului de finanţare pentru România. Vom primi, în următorii doi ani, aproape 20 de miliarde de euro, din care aproape 13 miliarde de euro de la FMI, a anunţat şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că în luna mai leul se va întări, după ce în rezerva BNR va intra o primă tranşă de 5 miliarde de euro din împrumut.

Agenţiile de rating, „reci” la acordul cu FMI

Contrar aşteptărilor, acordul nu pre supune creşteri de taxe şi impozite şi nici disponibilizări în masă. Însă anumite sacrificii vor trebui făcute. Potrivit lui Jeffrey Franks, guvernul va trebui să simplifice sistemul de salarizare a bugetarilor, reducând din sporuri, iar fondul salariilor de stat va scădea. Nici sistemul public de pensii nu va scăpa. Acesta trebuie reformat, pentru a fi realist pe termen lung, însă FMI nu a cerut scăderea pensiilor. În plus, cheltuielile companiilor de stat vor fi strict monitorizate.

Delegaţia FMI estimează că vom avea, în 2009, un deficit bugetar de 4,6% din PIB, însă nu a dat detalii despre cât de adâncă ar putea fi recesiunea în acest an. Încadrarea în această limită de de ficit şi în ţinta de inflaţie a BNR sunt două obiective pe care trebuie să le urmărească guvernul.

Analiştii se aşteaptă ca agenţiile de rating, care ne-au retrogradat calificativele toamna trecută să-şi revizuiască opiniile datorită încheierii acordului cu FMI. Însă, se pare că acest lucru nu se va întâmpla. Reprezentantul Fitch, Edward Parker, a declarat, pentru EVZ, că, deşi programul va ajuta România să-şi acopere nevoia de finanţare externă, „Fitch nu intenţionează să ridice ratingul de ţară al României, deoarece un pachet mare de finanţare de la FMI va genera o creştere importantă a datoriei externe”.

ASIGURARE

Société Générale nu va „trage” bani din România

Teama că banii daţi de FMI s-ar putea duce în băncile mamă din alte ţări a făcut ca autorităţile să fie ceva mai precaute. Astfel că, FMI va cere angajamente scrise de la băncile-mamă privind finanţarea în continuare a economiei româneşti şi menţinerea tuturor fondurilor plasate în prezent în România, dar înţelegerile vor fi voluntare, spunea ieri, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Întâlnirea va avea loc astăzi la Viena. Una dintre cele mai mari bănci de pe piaţa autohtonă a anunţat ieri că nu va „trage” bani din România după ce se va semna acordul cu FMI. „Dacă îi trebuie lichiditate băncii din România, îi vom furniza, însă nu invers.

Nu am luat bani de la subsidiară pentru a finanţa activitatea Société Générale şi nu vrem să o facem. Lichiditatea grupului e în stare perfectă”, a declarat directorul general al grupului francez, Frédéric Oudéa. Băncile din România speră ca acordul cu FMI să aibă ca efect o scădere a rezervelor minime obligatorii (RMO), ori la una a dobânzii de politică monetară, a declarat ieri directorul general al BRD, Patrick Gelin. Pe de altă parte reducerea RMO de către BNR ar putea reprezenta un semnal negativ pentru investitori şi există riscul ca banii să iasă din ţară, a declarat directorul general al OTP Bank România, László Diósi. (Paul Barbu)

PROCEDURI

Scrisoarea de intenţie, în drum spre FMI şi CE

Premierul Emil Boc a declarat, ieri seară, că joi dimineaţa va fi trimisă scrisoarea de intenţie pentru încheierea acordului de împrumut atât Fondului Monetar Internaţional, cât şi Comisiei Europene. Şeful executivului a dat asigurări că acordul va fi făcut public după ce va fi aprobat de Comisia UE şi instituţiile financiare internaţionale.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a menţionat că guvernul va opera în perioada imediat următoare prima rectificare bugetară din acest an. Potrivit lui Pogea, deficitul bugetar va fi de 4,6% din PIB. Produsul Intern Brut pentru 2009 va fi redus de la 578 miliarde de lei la 531 miliarde de lei. Totodată, autorităţile vor să modifice şi proiecţia bugetară multianuală, deficitul bugetar pentru 2010 fiind estimat la 3,7%, iar în anul 2011 la sub 3%, a spus Pogea.

Alte condiţii asumate de partea română prin acordul încheiat cu FMI vizează înfiinţarea unui Consiliu Fiscal pentru elaborarea de prognoze macroeconomice, monitorizarea companiilor de stat, aşa încât să nu mai acumuleze datorii, şi limitarea rectificărilor bugetare. În ceea ce priveşte Legea unică de salarizare în sistemul bugetar, aceasta va fi aplicată gradual, într-un interval de până la trei ani, iar cheltuielile de personal altele decât ce e de natură salarială vor fi plafonate la un nivel maxim care urmează să fie stabilit.

CITIŢI ŞI: