Specialiştii Fondului iau în calcul ca, dacă situaţia se va agrava, instituţiile de creditare să nu-şi menţină expunerea pe România.
Deşi şi-au luat angajamentul să lupte alături de noi împotriva crizei, băncile străine prezente pe piaţa autohtonă ar putea să nu-şi menţină expunerea în România, dacă situaţia economică se va înrăutăţi. Acest scenariu este luat în calcul de experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un document publicat pe site-ul instituţiei. Dacă se va ajunge la această situaţie, ar putea fi afectată capacitatea României de a-şi plăti datoria externă.
Alături de acest risc, reprezentanţii FMI mai întrevăd şi pericolul ca programul convenit să piardă din susţinerea politică, în preajma campaniei pentru alegerile prezidenţiale din toamnă, când relaţiile dintre PDL şi PSD, partidele de guvernământ, s-ar putea înrăutăţi.
Potrivit scrisorii de intenţie pentru accesarea sumei de aproape 20 de miliarde de euro, trimisă conducerii FMI de guvern, programul îşi propune să consolideze politica fiscală, să menţină capitalizarea băncilor, dar şi ţintele de inflaţie şi să asigure finanţarea externă adecvată, îmbunătăţind astfel încrederea în economia românească. În caz de faliment bancar, banii vor fi recuperaţi rapid
În documentele pe care le-au semnat cu FMI, autorităţile române s-au angajat să verifice cu atenţie capacitatea băncilor de a rezista pe piaţă. În plus, vor fi modificate legile bancare şi cea privind insolvenţa, urmând ca Banca Naţională a României (BNR) să aibă un cuvânt mai greu în iniţierea procedurilor de insolvenţă şi lichidare, iar administratorul special să aibă a tri buţii sporite.
În cazul în care o bancă va intra în insolvenţă, depozitele garantate de stat vor fi returnate prioritar faţă de alţi creditori. Guvernul s-a mai angajat să modifice, până pe 30 august, procedurile de activare a garanţiei pentru depozitele populaţiei în limita a 50.000 de euro. Dacă, în prezent, în caz de faliment bancar, suma trebuie plătită în termen de trei-nouă luni, noul termen va fi de 20 de zile lucrătoare.
FMI va verifica trimestrial îndeplinirea angajamentelor noastre. Inflaţia medie anuală trebuie să fie de 5,7% în septembrie şi de 4,5% în decembrie, iar deficitul bugetar nu trebuie să de păşească 18,6 miliarde de lei în septembrie şi 24,4 miliarde de lei la finele anului. Legea salarizării publice trebuie aprobată până pe 30 octombrie.
ESTIMARE
Momentul cel mai greu, în trimestrul al treilea
Punctul cel mai de jos al recesiunii în acest an va fi în trimestrul al treilea, a declarat Eugen Dijmărescu, viceguvernator BNR, citat de Mediafax.
„Ceea ce aş fi crezut cu ceva timp în urmă, faptul că punctul cel mai jos al recesiunii era în trimestrul al doilea, acum îl aşteptăm în trimestrul al treilea. La începutul anului, în ianuarie-februarie, chiar începusem să fiu puţin optimist, deoarece creditarea începuse să dea semne de ieşire din prăpastia din trimestrul al patrulea. Totuşi, în luna aprilie există o aplecare în jos, o decelerare de 1% a creditelor noi acordate companiilor”, a spus el.
Dijmărescu a menţionat că dobânzile la creditele noi pentru firme scad „încet-încet”, de la lună la lună. „Cred că piaţa de capital şi piaţa bancară se confruntă cu aceleaşi probleme. Vrem să dăm credite, problema este cui şi de ce, pentru că am vrea să luăm şi înapoi”, a precizat oficialul BNR. În opinia sa, primele semne ale revenirii economiei este posibil să apară abia în ultimul trimestru al anului.
„Dacă anul agricol nu va fi bun, trimestrul III va fi mai slab ca primul. Avem de-a face cu o recesiune în „L”, nu în „V” sau „W”.” Eugen Dijmărescu, viceguvernator BNR
Recomandările noastre
