Aproape de finele anilor ’70, pe reţetarul Restaurantului Nor – dic din municipiul Rădăuti, local cu ştaif la acea epocă, a apărut un nou sortiment la capitolul supe: ciorba radăuţeană. În cei aproape 30 de ani de la invetare, ciorba de pui cu gust de ciorbă de burtă a reuşit să „acapareze” restaurantele din toată ţara. Ba mai mult, ea „a pene trat” şi piaţa externă, în me niul unor restaurante cu specific românesc din străinătate.

Cea care a aplicat reţeta de succes este suceveanca Cornelia Dumitrescu. Ea a făcut atunci primul pas spre celebritate, iar între timp bucătăreasa a ajuns maestru în arta culinară.

De la curcan la pui

Cornelia Dumitrescu îşi iubeşte meseria, iar talentul şi pasiunea pentru arta culinară le-a moştenit de la mama şi bunica ei, bucătărese la rândul lor. Pentru inventatoarea ciorbei rădăuţene, stereotipul „locul femeii este la cratiţă” s-a potrivit de minune.

Femeia recunoaşte că mare parte din merit îl are soţul ei, care, într-o zi de acum vreo trei decenii, a făcut mofturi când i-a servit cunoscuta ciorba de burtă şi i-a cerut soţiei să-i facă o ciorbă asemănătoare, însă fără carne de burtă. Pusă în faţa pretenţiilor bărbatului, femeia „s-a executat”. „Iniţial era cu carne de curcan, dar, pentru că era scumpă, după ce-am introdus-o la restaurantul la care lucram, am trecut pe carne de pui”, rememorează Cornelia Dumitrescu.

Între timp, rădăuţeanca a reuşit să-şi deschidă propriul restaurant şi a inventat sute de reţete. „Ţin minte că ne-am sfătuit ce denumire să-i dăm. «Ciorba Cornelia» nu prea suna aşa bine şi am decis cu şeful de unitate din acea vreme să-i spunem «ciorbă rădăuţeană», că tot suntem la Rădăuţi. Şi aşa a rămas…”, explică bucătăreasa.

I-au „furat” reţeta

Ciorba rădăuţeană a ajuns cu timpul în topul preferinţelor clienţilor restaurantului la care lucra Cornelia Dumitrescu. Fie că era vorba de localnici, fie de turişti, din ţară sau din străinătate, cu toţii ridicau mâna pentru o a doua porţie. Văzând succesul ciorbei rădăuţene, mulţi bucătari sau patroni de localuri au introdus-o în localurile lor, încercând să ghicească ingredientele.

„S-a degradat reţeta. În multe locuri e, fără supărare, ca o zoaie. Bine, sunt şi restaurante în care ciorba se face după reţeta originală, acolo unde lucrează foştii bucătari pe care i-am şcolit eu de-a lungul timpului. Foarte multă lume a venit şi mi-a cerut reţeta. Multora, mai ales turiştilor străini, le-am dat-o aşa, din toată inima, că le-a plăcut foarte mult”, povesteşte Cornelia Dumitrescu. Iar ingredientele sunt la îndemâna oricui: carne de pasăre, legume, făină de grâu, ouă, oţet, ustu – roi, cimbru, dafin, piper boabe şi sare. „Secretul? Modul în care sunt combinate”, zâmbeşte complice inventatoarea.

Marea nemulţumire a maestrului bucătar de la Rădăuţi rămâne însă faptul că nu poate să-şi omologheze propria reţetă. „Dacă s-ar fi numit «Ciorba Cornelia», aş fi avut cum, dar cum denumirea ei e legată de oraşul Rădăuţi, cei de la OSIM ne-au spus că nu se poate. La fel ca şi în cazul salamului de Sibiu”, oftează bucătăreasa.


SECRET. Modul în care sunt combinate ingredientele dă savoare ciorbei