Fraude de proporţii, tentative de omor, lupte de stradă sângeroase – majoritatea au fost şterse cu buretele de unii poliţişti, procurori şi judecători, mulţi dintre infractori scăpând cu maximum câteva luni de arest.

Deşi, de-a lungul timpului, legăturile mafiei cu autorităţile au devenit din ce în ce mai vizibile, a fost nevoie de un caz precum cel al basarabeanului Gorbunov pentru ca mai-marii instituţiilor statului să dea semne, e drept firave, că s-au trezit. O premieră în acest sens a constituit-o ieri poziţia preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş , care a recunoscut, în sfârşit: „Avem o problemă!“.

„Deficienţe foarte grave la Tribunalul Dolj“

Concret, Andreieş a vorbit despre „deficienţele foarte grave“ de la Tribunalul Dolj, precum şi despre cele de la Parchetul Tribunalului Dolj, descoperite doar ca urmare a verificărilor preliminare în cazul „Serghei Gorbunov“. Astfel, şeful CSM a dezvăluit că la Tribunalul Dolj judecătorii pronunţă soluţii total diferite în dosare care ridică aceeaşi problemă. Cât despre Parchet, principala neregulă este lipsa recursului. Prin urmare, Andreieş a anunţat că instituţia pe care o conduce va verifica toate cererile de amânare sau întrerupere ale pedepselor soluţionate de toate instanţele din ţară.

În timp ce procurorul general Codruţa Kovesi a ordonat un control intern la Parchetul Dolj, premierul Emil Boc a cerut rapoarte detaliate pe tema problemelor din sistemul „ordinii publice“ şi din cel al justiţiei. „Cred că ceea ce s-a întâmplat la Braşov şi în alte părţi reprezintă o problemă de sistem şi am cerut rapoarte detaliate cu privire la toate aceste lucruri grave“, a conchis Boc.

„Ţapi ispăşitori“: doi angajaţi ai Penitenciarului

Primele „victime“ pe care Serghei Gorbunov le face în sistem sunt însă doi angajaţi ai Penitenciarului Craiova. Şeful ANP, Ion Băla, a anunţat, ieri, că Radu Şchiopu, comisar-şef, şi Marilena Cone, agent-şef la Biroul de Evidenţă al închisorii, riscă sancţiuni grave pentru că nu au anunţat la timp faptul că basarabeanul nu s-a mai întors în arest după eliberare.

Pentru a-i scuza într-un fel pe ceilalţi responsabili ai penitenciarului, Băla a ţinut să explice şi traseul cererilor de eliberare depuse de Gorbunov: „Inculpatul a transmis cererea de eliberare, nu prin intermediul angajaţilor Penitenciarul Craiova, ci printr-un avocat, prin poştă sau printr-o terţă persoană“, a concluzionat Băla.

Pe de altă parte, Leontin Braşoveanu, medicul Penitenciarului Craiova – primul care l-a diagnosticat pe Gorbunov cu glaucom -, s-a pensionat încă de anul trecut, deci, în acest moment, nu mai poate fi tras la răspundere pe cale „administrativă“. „Cazurile recomandate de medicul Braşoveanu pentru întreruperea pedepsei vor fi însă verificate de Direcţia Inspecţii, iar dacă vor fi descoperite nereguli, vor fi sesizate organele abilitate“, a conchis Băla.

De altfel, ieri, şi medicul craiovean Carmen Marin, care a pus diagnosticul ce a stat la baza raportului legiştilor şi, în final, la baza eliberării lui Gorbunov, a început să bată în retragere. Aceasta a admis că ar fi putut să fie indusă în eroare de basarabean, care susţinea că „avea înceţoşări pasagere ale vederii“.

DEZBATERE EVZ: ROMÂNIA, INTERNATĂ ÎN STARE GRAVĂ

GRUPAREA SPRÂNCEANĂ-BOERICĂ-PRIBOI

Adrian Berceanu, sub protecţia mafiei din Bănie

Adrian Marius Berceanu, influentul prieten al lui Serghei Gorbunov, este ginerele unui fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Socrul suspectului, Mihai Nicolescu, a devenit deputat în 1997, din partea PDSR Dolj, înlocuindu-l pe Mişu Negriţoiu în parlament. Mihai Nicolescu a fost reales deputat de Dolj în mandatul 2000-2004, pe listele PDSR (devenit PSD în 2001). Atunci, organizaţia din Bănie a PSD era coordonată de deputatul Ristea Priboi, acuzat de fapte de corupţie, fost ofiţer al spionajului ceauşist (acuzat de poliţie politică) şi fost consilier al lui Adrian Năstase.

Afaceri cu Sprânceană şi cu Boerică

Perioada 2000-2004 a fost şi cea în care Adrian Marius Berceanu a devenit, dintr-un anonim, un înfloritor om de afaceri în Craiova. El a ajuns, peste noapte, asociat al unui alt personaj controversat, Ionel Samir Sprânceană, cei doi punând bazele unei televiziuni locale (Oltenia TV), ale unei companii de cablu (Oltenia Network Cable), dar şi ale unei fabrici de confecţii (Kira Group). Firmele lor intrau în galeria sponsorilor oficiali ai PSD Dolj.

În paralel, între Adrian Berceanu, Samir Sprânceană şi controversatul Genică Boerică a înflorit o tovărăşie prolifică de afaceri. Cei trei au fost, în acelaşi timp, principalii beneficiari ai rambursărilor ilegale de TVA, aprobate de Finanţele doljene, în perioada 2000-2004. Returnările de TVA s-au efectuat în baza unei ordonanţe a guvernului Năstase.

„Gruparea TVA“ şi o moarte suspectă

  • Cuantumul rambursărilor ilegale de TVA acordate de Finanţele Publice doljene a fost enorm la vremea respectivă: peste 2.200 miliarde lei vechi. Suma a fost aprobată de conducerea instituţiei doljene, numită cu girul PSD.

Primul cap căzut a fost cel al chestorului Constantin Codiţă, şef al poliţiei doljene, care locuia într-un apartament deţinut de Genică Boerică, ale cărui dosare zăceau prăfuite prin fişetele IPJ Dolj. Concomitent cu izbucnirea scandalului, directorul general al Finanţelor Publice doljene, Lucian Zaharia – nimeni altul decât cumnatul generalului Tudor Cearapin, atunci şef al Jandarmeriei Române -, s-a transferat la Bucureşti.

  • Directoarea adjunctă a Finanţelor, Simona Buşică, avea să-şi piardă, ulterior, viaţa în condiţii suspecte. Era internată la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Capi tală şi urma să fie martor al acuzării.

Cazul rambursărilor ilegale de TVA de la Craiova luase, între timp, întorsături neaşteptate. Genică Boerică, Ionel Samir Sprânceană şi Adrian Marius Berceanu au fost arestaţi preventiv. Anchetatorii extinseseră cercetările asupra lui Ioan Melinescu, fost şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar şi asupra lui Ristea Priboi, cercetat de DNA pentru complicitate la luare şi dare de mită în calitate de mijlocitor al întâlnirii dintre Adrian Năstase şi Melinescu.

În timp ce procurorii ameninţau public că-l vor da în urmărire generală dacă nu se prezintă la audieri, Priboi a plecat „în vacanţă “, oficial, în Dubai. În realitate, a fost în Serbia şi apoi în Columbia. Procurorii nu l-au mai dat niciodată în urmărire, ba chiar Ristea Priboi a primit NUP în toamna anului trecut, revenind imediat, în ţară, din „vacanţă“.

Lanţul coincidenţelor

Între timp, cei trei, Adrian Marius Berceanu, Genică Boerică şi Ionel Samir Sprânceană, au fost şi ei eliberaţi din arest. Deciziile de eliberare le-au aparţinut, în cazuri le lui Sprânceană şi Berceanu, ma gistraţilor Curţii de Apel Craiova. Coincidenţă, adică angajaţilor ace leiaşi instanţe unde lucra şi judecătoarea Camelia Sprânceană, soţia lui Samir, care, între timp, in tentase totuşi divorţ , dar păstrase numele de familie al soţului.

Colegii de la Curtea de Apel ai Cameliei Sprânceană au decis, pe 29 septembrie 2006, ca Adrian Berceanu şi Samir să fie anchetaţi în continuare în stare de libertate. Tribunalul Dolj, unde procuror de şedinţă fusese Marius Vlădoianu, se opusese eliberării celor doi cu 8 zile înainte, însă hotărârea a fost atacată de inculpaţi. În schimb, în luna mai 2008, acelaşi procuror Vlădoianu a aprobat eliberarea infractorului Serghei Gorbunov, pronunţată de Tribunalul Dolj.

Magistratul Camelia Sprânceană s-a transferat, în aceeaşi perioadă, la Curtea de Apel Bucureşti, unde, printre altele, a fost preşedinte al completului care a decis restituirea Parcului Bordei către afaceristul Costel Costanda.

Epilogul „frăţiei“

Relaţiile dintre foştii asociaţi şi prieteni Adrian Berceanu şi Ionel Samir Sprânceană aveau să se destrame, cei doi intrând în conflict la ieşirea din puşcărie.

Ulterior, Berceanu s-a mutat la Ploieşti, apoi la Braşov. Perioada în care au stat alături le-a adus, totuşi, bani, influenţă şi notorietate.

La inaugurarea fabricii de confecţii Kira Group ar fi trebuit să le fie alături însuşi premierul Adrian Năstase, însă acesta s-a răzgândit în ultimul moment. A participat, în schimb, Ristea Priboi, iar slujba a fost oficiată chiar de mitropolitul Olteniei de la vremea respectivă, IPS Teofan Savu, cel care i-a succedat Patriarhului Daniel în fruntea Mitropoliei Moldovei.

EI ÎNTRE EI

„Gulere albe“ şi un înalt prelat


DE LA DREAPTA LA STÂNGA. Mitropolitul Teofan, Adrian Berceanu, ex-prefectul Ion Călin, Samir Sprânceană şi deputatul Mihai Nicolescu

SLUJBĂ. Berceanu (dreapta) şi Sprânceană îi pupă mâna Mitropolitului Teofan, la inaugurarea fabricii lor de confecţii

CU „NAŞUL“ BĂNIEI. Adrian Berceanu (stânga) şi Ristea Priboi (al doilea din stânga), într-un moment festiv


Citiţi şi: