Pentru curajul manifestat de elevii din Transnistria la careul festiv de la ultimului clopoțel din 30 mai, aceștia merită cu toții respectul nostru, al tuturor, poate chiar Premiul Nobel pentru Pace. Somați de miliție să nu arboreze tricolorul, aceștia l-au purtat pe umeri ca panglici. Li s-a tăiat curentul ca să nu se audă în difuzoare imnul, dar l-au cântat împreună cu profesorii. Iar mulțimea de polițiști transnistreni din curtea școlii i-a făcut să fie și mai uniți.

Profesorii și directorii școlilor românești din stânga Nistrului au fost avertizați cu o zi înainte. „Joi seara, pe data de 29 mai, am ajuns acasă în jurul orei 18. Abia am intrat în casa și a sunat telefonul. Am răspuns, iar la celălalt capăt al firului, un domn, care vorbea în limba rusă, a salutat și a zis că vrea să vorbească cu dna Pădurean.  Eu am zis că-l ascult”, spune Raisa Pădurean, director adjunct la liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Respectivul s-a prezentat drept ofițer de la KGB și i-a solicitat profesoarei  să-i acorde câteva minute. „Am întrebat dacă se poate mâine, adică pe data de 30 mai, iar el mi-a răspuns că este urgent. Am acceptat și dânsul mi-a zis că de îndată ce ajunge în fata blocului mă va suna”, adaugă directorul adjunct. Când a ieșit în fața blocului, el s-a apropiat de aceasta și i-a zis să treacă mai într-o parte că vrea să discute. „Ne-am îndepărtat de oamenii din fața blocului și el a zis că știe că mâine avem careul de închidere a anului de învățământ. „Dvs. sunteți responsabilă de această festivitate și vă rog să nu intonați imnul și să nu arborați drapelul Republicii Moldova”, mi-a spus el. Am întrebat de ce?, iar acesta mi-a răspuns că acum situația în jurul școlilor românești s-a mai ameliorat și să nu provocați un nou conflict…”, își amintește emoționată profesoara. I-a răspuns că tricolorul îl vor avea la careu și și-a luat rămas bun.

Școli cu miliția în curte și cu lumina stinsă

Incidentele au început dis-de-dimineață. Liliana Nicolaescu-Onofrei, viceministru al Educației de la Chișinău, a fost împiedicată de autoritățile transnistrene să ajungă la o școală cu predarea în limba română de la Râbnița, pentru a lua parte la careul de sfârșit de an școlar. Miliția transnistreană i-a somat pe profesori să renunțe la intonarea imnului Republicii Moldova și la arborarea tricolorului în mai multe școli, nimeni însă nu i-a dat ascultare.

Liceul „Alexandru cel Bun” de la Tighina a rămas fără curent electric chiar la începutul sărbătorii, dar au intonat imnul elevii și profesorii. Drapelul de stat nu a fost arborat, însă nu a lipsit de la festivitate, absolvenţii purtau pe umeri panglici tricolore, iar cei mici și le-au prins la mâini. Colaboratorii organelor de securitate i-au anunțat pe directorii liceelor că există o lege în Transnistria care interzice intonarea imnului şi arborarea drapelului unui alt stat și au insistat să semnez că sunt la curent cu acest lucru, dar fără sorți de izbândă. Festivitățile au fost păzite de zeci de polițiști și oameni în civil. De un singur lucru se temeau profesorii: să nu primească refuzul de a li se oferi în continuare edificiul şcolii pe care îl arendează de la administraţia separatistă. La gimnaziul din satul Corjova, copiii erau păziți de poliție. La Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, mai mulți milițieni au încercat să intre în liceu, însă nu au fost lăsaţi de administraţia şcolii. În restul școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului nu au fost semnalate alte incidente.

Vor avea un motiv în plus să închidă școlile

După incidentele din 30 mai, autoritățile din autoproclamata „republică transnistreană” vor deveni mai furioase. Specialiștii spun că aceste școli românești din stânga Nistrului sunt un simbol al statalității moldovenești și au demonstrat-o chiar și la festivitatea ultimului clopoțel, iar abandonarea lor ar însemna o trădare din partea autorităților de la Chișinău. „Chiar dacă din punct de vedere al numărului elevilor, aceste școli sunt în continuă descreștere, importanța lor politică este foarte mare. Ele întruchipează valorile dârze ale poporului în perioada renașterii naționale de la începutul anilor 1990”, susține Cornel Ciurea, analist politic.

Totodată, Tiraspolul are mai multe pretenții în privința acestor școli. „În primul rând, ei vorbesc de o impozitare dublă și insistă ca banii să fie vărsați în bugetul local transnistrean, nu la Chișinău. Închirierea spațiilor pentru aceste scoli este foarte costisitoare. Mai mult, Tiraspolul a anunțat clar că dacă această chirie nu va fi achitată până în septembrie 2014, școlile vor fi închise”, spune analistul.

Presa franceză despre școlile din Transnistria

În aceste zile, și presa din Franța a scris un amplu reportaj despre școlile din Transnistria și despre chinul copiilor care sunt nevoiți să îndure umilințe și amenințări din partea separatiștilor. „În fiecare zi, aproximativ 160 de copii români traversează frontiera Transnistriei pentru a studia în școala din Doroțcaia, Republica Moldova. Ei sunt victimele politicii de rusificare promovată de Tiraspol, dar și ale luptei de influență din partea Rusiei și Occidentului în această țară la porțile Europei”, își începe articolul publicația Newsroum.fr.