Eurodeputaţii români nu au reuşit să se impună la Bruxelles în faţa colegilor din ţările cu vechime la nivelul UE, dar stau ceva mai bine în comparaţie cu parlamentarii din noile state membre, după cum relevă analize efectuate la final de mandat.

Institutul European pentru Democraţie Participativă – QVORUM a realizat un studiu privind activitatea europarlamentarilor din punct de vedere al statelor membre de provenienţă. Evaluarea prestaţiei eurodeputaţilor a fost făcută în funcţie de numărul de rapoarte redactate, rapoarte amendate, declaraţii în plen, întrebari adresate Comisiei şi Consiliului, moţiuni de rezoluţie depuse şii declaraţii scrise depuse.

Mai slabi decât occidentalii, mai eficienţi decât bulgarii

Reprezentanţii României la Bruxelles nu au avut o influenţă semnificativă, deşi, cel puţin la nivel de imagine, ei au beneficiat în ţară de o bună mediatizare a demersurilor pe subiecte delicate cum a fost cel al situaţiei românilor din Italia. Astfel de evaluări se pare că nu au influenţat nici Bucureştiul, de vreme ce liderii partidelor au decis ca mare parte dintre eurodeputaţii români să se regăsească pe listele ce vor fi supuse votului în data de 7 iunie.

Cu toate acestea, raportat la colegii din alte state est-europene, românii sunt plasaţi pe locuri fruntaşe. Potrivit sursei citate, monitorizarea arată o discrepanţă semnificativă între eurodeputaţii proveniţi din cele 12 noi state membre şi cei din cele 15 vechi state membre ale UE, aceştia din urmă dovedindu-se mult mai puternici.

În ceea ce priveşte atribuirea calităţii de raportor de către europarlamentari, o poziţie importantă în procesul de formulare a legislaţiei europene, cu excepţia notabilă a Ungariei, toate celelalte noi state membre se găsesc la coada clasamentului.

Diferenţa este uriaşă între finlandezi, aflaţi pe primul loc cu o medie de 4,71 rapoarte redactate per eurodeputat, şi estoni, aflaţi pe ultimul loc, cu doar 0,33 rapoarte per eurodeputat, arată sursa menţionată. La acest capitol, România are o medie de 1,72 rapoarte / eurodeputat. Comparativ, Ungaria are o medie net superioară, de 3,54 rapoarte / eurodeputat, iar Bulgaria una inferioară, de 1,12 rapoarte / eurodeputat. 

Eurodeputaţii vorbăreţi

Românii sunt printre primii din statele est-europene la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene şi Consiliului UE. Eurodeputaţii au la dispoziţie instrumentul întrebărilor pentru a cere explicaţii din partea celorlalte instituţii cu privire la chestiuni care influenţează viaţa cetăţenilor.

În medie, fiecare eurodeputat român s-a folosit de 19,42 ori de acest instrument, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 4 între noile state membre.Totuşi, aleşii din statele occidentale au fost mult mai activi şi la această categorie, spre exemplu eurodeputaţii irlandezi adresând, în medie, 224 întrebări.

O situaţie similară se înregistrează la capitolul declaraţii în plenul Legislativului de la Bruxelles, unde România se află pe locul 3 între noile state membre, după Cipru şi Polonia şi pe locul 9 la general.

CITIŢI CONTINUAREA ARTICOLULUI PE SITE-UL evz.ro/europarlamentare