Comisia Parlamentului European pentru Drepturile femeii şi egalitatea de gen propune creşterea duratei minime a concediului post-natal la 20 de săptămâni, plata integrală a salariului în primele şase săptămâni după naştere, cel puţin 85% din salariu pentru restul perioadei şi introducerea concediului prenatal.
Conform statisticilor Comisiei Europene, în prezent durata concediilor de maternitate în statele membre variază între 14 şi 28 de săptămâni, în unele cazuri aceasta putând ajunge până la 52 de săptămâni. Potrivit noului proiect, din cele 20 de săptămâni, şase ar urma să fie luate imediat după naştere, pentru a le încuraja pe tinerele mame să alăpteze cât mai mult.
Eurodeputatul din partea Portugaliei, Edite Estrela, consideră că, prin mărirea perioadei de acordare a concediului de maternitate, s-ar stimula creşterea natalităţii, în condiţiile în care, în prezent, Europa se confruntă cu o scădere din acest punct de vedere.
Potrivitit eurodeputatului portughez, 20 de săptămâni reprezintă "o perioadă minimă necesară pentru refacerea după naştere, consolidarea legăturii dintre copil şi mamă şi pentru încurajarea alăptării în primele luni de viaţă ale copilului".
Raportul Estrela recomandă ca tinerele mame să aibă dreptul la o pauză de lucru în scopul alăptării, care se împarte în două perioade distincte, fiecare cu o durată de o oră, dacă nu au fost stabilite alte condiţii mai favorabile de comun acord cu angajatorul.
Salariu integral pentru primele şase săptămâni
Pentru a nu discrimina femeile care au copii, majoritatea eurodeputaţilor sprijină acordarea salariului integral pentru primele şase săptămâni de la naştere. În plus, raportul, care va fi dezbătut în Parlamentul European pe data de 4 mai şi va fi votat pe 5 mai, pervede palata integrală a salariului în cazul naşterilor premature, copil născut mort, naştere prin cezariană, spitalizarea copilului la naştere, copii cu handicap, mame adolescente, naşteri multiple sau naşteri care au survenit la mai puţin de 18 luni de la naşterea anterioară. Opoziţie în PE
Cum nici în Parlamentul European nu există unanimitate, au existat şi voci care s-au declarat împotriva prelungirii concediului de maternitate. Printre opozanţi se află şi eurodeputatul slovac Edit Bauer, care este de părere că, prin extinderea perioadei, media femeilor angajate va fi în scădere.
„În unele ţări, precum Germania, concediul de maternitate este plătit de angajator. Datorită problemelor economice actuale, aceste ţări sunt împotriva prelungirii acestuia". Din această cauză, noua propunere „ar putea influenţa negativ numărul femeilor tinere angajate", este de părere Edit Bauer, din partea Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni.
Concediul paternal, minim două săptămâni
Raportul Estrela nu i-a uitat nici pe taţi şi prevede acordarea pentru aceştia a minim două săptămâni de concediu de paternitate, iar, în cazul adopţiei, este necesară recunoaşterea dreptului la o perioadă de concediu împărţită între ambii părinţi.
Prevederea nu este agreată de eurodeputatul slovac Edit Bauer care argumentează prin aceea că „directiva pune accentul în special pe sănătatea şi securitatea femeilor gravide şi a celor care alăptează".
"În opinia mea, concediul de paternitate nu ar trebui menţionat aici. Bineînţeles că trebuie să găsim o modalitate pentru a echilibra viata personală cu cea profesională şi responsabilităţile familiale - dar nu în această directivă", spune Edit Bauer.
România actuală
În prezent, în România, tinerele mame care sunt asigurate ale sistemului public au dreptul la concediu pentru sarcină şi lăuzie pentru o perioadă de 126 de zile calendaristice, interval pentru care vor beneficia de o indemnizaţie de maternitate.
De aceleaşi drepturi se bucură şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, din motive neimputabile lor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o periodă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, astfel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină începând cu luna a 6-a de sarcină. În situaţia în care copilul s-a născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, îndemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.
Concediul de paternitate este, potrivit Legii 210/1999, de 5 zile lucrătoare şi se acordă, la cerere, în primele 8 sptămâni de la naşterea copilului, pe baza certificatului de naştere.
Consideraţi că prelungirea duratei concediului de maternitate este o măsură necesară? Ce alte măsuri aţi propune Parlamentului European în acest sens?
Recomandările noastre
