Ioana Lupea: "Refacerea Alianţei D.A. este o dorinţă a alegătorilor de dreapta şi o recomandare a multor comentatori politici."
Dar nu şi un proiect serios al politicienilor din PNL şi PDL. Cel puţin nu până acum. Ieri însă, liberalul Crin Antonescu regreta într-un interviu acordat Mediafax că Alianţa D.A. nu a rezistat afirmându-şi preferinţa personală pentru un parteneriat cu PDL după alegeri. Este doar o declaraţie întrun ocean de acuzaţii şi imprecaţii. Dar una de pace ce poate anunţa o schimbare în relaţiile tensionate dintre cele două partide foste prietene. Cu atât mai mult cu cât recent, inclusiv Theodor Stolojan, premierul nominalizat de PDL, spunea că refacerea Alianţei D.A. este pentru el o prioritate după alegeri.
Deşi ar părea ştiinţifico-fantastică după un conflict de trei ani care a antrenat toate instituţiile statului şi întreaga societate românească, o nouă înţelegere între Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu este posibilă. O vor în primul rând alegătorii liberal-democraţi care, într-un sondaj CSOP realizat pentru PDL, se declarau în proporţie de 92% favorabili unei alianţe PDL-PNL. Mai mulţi decât alegătorii liberali, dintre care jumătate n-ar fi dezamăgiţi nici de oficializarea concubinajului dintre PNL şi PSD. 50% dintre liberali rămân însă cu nostalgia Alianţei D.A. Într-un alt sondaj de opinie, al INSOMAR, colaborarea dintre PDL şi PNL era dorită de 34% dintre alegători, un scor net superior oricărei alte combinaţii. Concluzia clară a tuturor acestor cercetări sociologice ar fi că electoratul PDL şi simpatizant al preşedintelui Traian Băsescu este alergic şi la gândul unei colaborări cu PSD. Chiar şi cei mai înverşunaţi critici ai comportamentului liberalilor dintre votanţii PDL vor prefera oricând o alianţă cu PNL, uneia cu PSD.
PDL şi Traian Băsescu sunt primii interesaţi de reinventarea Alianţei „Dreptate şi Adevăr“, defunctă politic, dar valabilă juridic. Nici una dintre părţi nu a dorit să rupă protocolul, la tribunal. Şeful statului nu-şi poate permite să ignore simpatiile şi antipatiile electoratului său. Numirea unui guvern PSD-PDL, oricare i-ar fi argumentele, l-ar costa electoral la alegerile prezidenţiale din 2009. Pentru votanţii săi, PSD cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase în poziţii de conducere, este inamicul irevocabil. Îndemnul prezidenţial la responsabilitate în chestiunea majorării salariilor profesorilor, după ce iniţial se declarase dispus să promulge legea, poate fi un semn că Traian Băsescu doreşte o apropiere de liberali. Un politician versat ca el ar fi putut să profite de calea deschisă de pomenile electorale ale guvernului Tăriceanu şi să atragă de partea sa tagma profesorilor. Cu toate acestea, Traian Băsescu a preferat să-şi asume poziţia guvernului şi să rişte pierderea voturilor unei importante categorii profesionale. La rândul său, guvernul a contestat legea salariilor profesorilor la Curtea Constituţională, salvându-l astfel pe şeful statului dintr-o situaţie fără ieşire.
Refacerea Alianţei D.A. ar însemna repetarea prezidenţialelor din 2004, când un candidat al dreptei înfrunta un candidat al stângii. Să recunoaştem, un scenariu foarte avantajos pentru Traian Băsescu.
Recomandările noastre
