Mandatele lui Adomnitei si Chiuariu s-au incheiat inainte de a incepe. Cei doi si-au atras neincrederea institutiilor pe care le conduc.

Relu Fenechiu are de ce sa se faleasca. Ministrii sai - cocotati in functii mai ambitioase decat propriile vise de marire doar pentru ca au periat haina stapanului - sunt primii care s-au remarcat in cel de-al doilea cabinet Taricea-nu.

Ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, si cel al justitiei, Tudor Chiuariu, au izbutit sa-si atraga dispretul institutiilor din administrare si al opiniei publice. Cum se va impune Cristian Adomnitei in fata corpului profesoral dupa ce s-a facut de ras in fata unor copii de clasa a cincea? Sau Tudor Chiuariu in fata sistemului de justitie care-l respinge imunitar, dupa tentativa de revocare a procurorului anticoruptie Florin Tulus?

Pentru Cristian Adomnitei ordinul de numire in functia de ministru al educatiei este un voucher de calatorie. A batut tara in lung si in lat pentru a saruta lasciv si in public mainile tuturor femeilor iesite in cale, probabil cu intentia de a intra in Cartea Recordurilor. Adomnitei pandeste mana, o prinde ferm si o ridica autoritar pana la inaltimea propriilor buze.

Unele dintre femeile supuse acestui ritual, excesiv si contrar bunelor maniere, sunt obligate sa se ridice  pe varfuri pentru a satisface mania demnitarului liberal. Cealalta reusita a ministrului este lectia de incultura generala despre stelele UE oferita elevilor din Braila, unde Adomnitei a dovedit ca n-a depasit  nivelul numaratorii cu bile.

Este adevarat ca ministrul nici nu prea avea ce cauta in institutia ocupata, dupa schimbarea denumirii folositoare la a-i scoate pe democrati din functii, sa-si risipeasca bugetul si resursele umane pentru modificarea tipizatelor.

Faptele ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, sunt deja cunoscute. O enigma ramane motivatia gestului sinucigas de a cere demiterea unui procuror care instrumenteaza dosarele unor politicieni in timpul campaniei pentru referendum.

Cat de inabil sau de disperat trebuie sa fii pentru a incarca arma inamicului politic indreptata spre capul tau? Chiar si cei care l-au pus pe Chiuariu sa scape de Florian Tulus pentru a-si securiza dosarele inainte de revenirea lui Traian Basescu la Palatul Cotroceni - pentru ca numai asa se explica zorul - au realizat pesemne ca misiunea a fost sabotata de ministrul justitiei.

Iar transbordarea de la Iasi la Bucuresti a celorlalti protejati ai Fenechiului pe posturile directorilor demisi sau demisionari putea fi dusa la indeplinire mai discret si mai tarziu. Tudor Chiuariu si-a atins de la primele decizii obiectivul de capatai, diferentierea de Monica Macovei.

In timp ce fostul ministru si-a atras dusmania majoritatii parlamentarilor sustinand independenta justitiei si lupta anticoruptie, actualul si-a ridicat in cap magistratii care au prins gustul independentei si al dosarelor.

Mandatele lui Adomnitei si Chiuariu s-au incheiat inainte de a incepe. Odata cu ele si legenda pepinierei liberale iesene. Un baron local ca Relu Fenechiu ar fi fost obligat de eticheta sa trimita in guvern niste servanti care sa nu discrediteze PNL.

Sansa celui de-al doilea cabinet Tariceanu de a se reabilita cat de cat dupa eliminarea democratilor era tocmai buna-credinta si competenta noilor ministri; ori macar pastrarea aparentelor.