Florian Bichir: „Săptămânal, dacă nu aproape zilnic, se petrece ceva demn de semnalat în Biserică. Dar pe cine să intereseze, dacă unii reduc totul la popi, nebănuind că de multe ori geopolitica se face şi de oamenii îmbrăcaţi în reverendă”.
Mulţi, prea mulţi s-au obişnuit să considere Biserica şi credinţa, în general, un lucru nesemnificativ, un apanaj al babelor analfabete. În presa de tradiţie, ca să nu spun de-a dreptul occidentală, fenomenul religios este cercetat cu mare atenţie. La noi, cu foarte mici excepţii, o ştire despre cele sfinte răzbate doar dacă slujitorul Domnului este vreun nevolnic sau a făcut vreo tâmpenie. Însuşi limbajul folosit trădează lipsa de cunoştinţe teologice, multe dintre ele fiind în mod normal asimilate culturii generale.
De exemplu, nimeni nu a băgat de seamă ce a declarat noul Patriarh Kiril al Moscovei, care a anunţat prin vocea Arhiepiscopului Antoni Ilin, reprezentant în organizaţiile europene, că doreşte crearea unui grup în cadrul Parlamentului European (PE) care să promoveze valorile ortodoxiei atât printre europarlamentari, cât şi în viaţa socio-politică a Uniunii Europene.
Această atitudine venea după declaraţia tranşantă a noului lider spiritual de la Kremlin, conform căruia drumul Rusiei este deschis spre Uniunea Europeană prin ţările ortodoxe deja integrate: Grecia, România şi Bulgaria. „Proiectul integrării europene a început ca unul occidental, dar nu mai poate continua doar ca unul occidental, mai ales după aderarea Bulgariei şi României la UE, luând, de asemenea, în calcul cei opt milioane de ruşi din diaspora din UE”, a spus Arhiepiscopul în numele Patriarhului Kiril.
Nu vă sună a politică pură, a geopolitică?
Luna acesta, Patriarhul Daniel l-a primit la Bucureşti pe Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Ilarion de Volokalamsk, Preşedintele Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, mai laic spus, şeful externelor bisericeşti, ministrul de externe al Bisericii Ruse. Băiat tânăr, până în 40 de ani, cu un doctorat la Oxford şi, până la alegerea noului patriarh, sub titulatura de Episcop de Viena şi Austria, a fost şeful Reprezentanţei Patriarhiei de la Moscova pentru instituţiile europene. Pe nimeni nu a interesat ce au discutat, deşi este cert că ruşii încercă să-şi facă o breşă în Europa prin Ortodoxie.
Poate nu întâmplător Biserica Română este lovită zilele acestea de diversiunea CIP-urilor, de tulburări, de laici care nu mai au răbdare... Oficial, ruşii au venit cu steagul alb. Patriarhul Kirill a lucrat în domeniul relaţiilor externe ale Bisericii timp de douăzeci de ani. Ştie că fără negocieri nimic nu poate fi obţinut.
Relaţiile noastre cu Biserica Rusă nu-s tocmai înfloritoare, din pricina Basarabiei, un teritoriu disputat canonic. Se bazează însă pe relaţiile sale personale, pentru că pe Patriarhul Daniel îl cunoaşte de ceva vreme, iar ultima oară s-a întâlnit cu el la Sibiu, unde gazdă a Adunării Ecumenice a fost Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza.
Săptămânal, dacă nu aproape zilnic, se petrece ceva demn de semnalat în Biserică. Dar pe cine să intereseze, dacă unii reduc totul la popi, nebănuind că de multe ori geopolitica se face şi de oamenii îmbrăcaţi în reverendă. Pentru că, nu-i aşa, încurcate sunt Căile Domnului!
Recomandările noastre
