Revista presei.

Adevărul

Directorul Arhivelor Naţionale a desecretizat fără drept informaţii

Printre documentele declasificate se află şi liste ale imobilelor naţionalizate care ar putea ajunge Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Naţionale, a pus în pericol siguranţa naţională după ce, de la sine putere, a declasificat documente secrete importante.în mâinile filierelor de samsari de case. Ordinul de declasificare a fost în vigoare 12 zile.

Dorin Dobrincu a fost instalat în funcţia de director al Arhivelor Naţionale în iulie 2007. La câteva luni de la preluarea importantului mandat, Dobrincu a emis un ordin naţional care „a scos la vedere“ documente importante ale României. Acte strict secrete au fost scoase din circuit de directorul Dobrincu care nu avea voie şi nici nu era certificat să declasifice documentele speciale. Libertatea

La ce poftesc vedetele străine în România

Goran Bregovic a mâncat bucate sârbeşti.

După concertul susţinut la malul mării, în seara de Paşte, Goran Bregovic s-a refugiat într-un restaurant din Mamaia. Artistul a ales să-şi petreacă seara degustând bucatele dintr-un local cu specific sârbesc. Bucătarul-şef la restaurantul Arena, Milorad Milosevic, originar din oraşul Nis, Serbia, unde se pregăteşte tradiţionalul grătar pe cărbuni, a fost cel care i-a gătit lui Goran Bregovic. El l-a servit pe cântăreţ cu un preparat sârbesc, de forma unei chiftele-gigant, numite “gurmansca pljescavica”. Cotidianul

Operaţiunea „Viteza Luminii Sfinte“

Biserica Ortodoxă Română a făcut de Înviere o veritabilă demonstraţie de forţă. Cu un efort organizatoric aproape militar, a reuşit să răspândească în toată ţara Lumina Sfântă de la Ierusalim. A avut însă concurenţă de partid.

Adevărată maşinărie clericală a fost pusă în mişcare sâmbătă, 18 aprilie, pentru ca Lumina adusă de la Mormântul Sfânt din Ierusalim să fie împrăştiată în aproape toată ţara până la ora 24.00, când credincioşii ortodocşi aveau să-şi agite lumânările în căutarea flăcării divine. Ziua

Liberalii europeni cer repetarea alegerilor

Consiliul Partidului European Liberal Democrat si Reformist (ELDR) a cerut ieri repetarea alegerilor de la Chisinau, considerand ca procesul electoral a fost grav afectat, transmite Agerpres.

ELDR isi exprima profunda ingrijorare fata de faptul ca alegerile din 5 aprilie nu au respectat principii precum libertatea si corectitudinea contestatiilor, mai ales in privinta validitatii listelor electorale, accesul in mass-media si transparenta procesului de numarare a voturilor, se arata intr-o rezolutie adoptata de aceasta formatiune. ELDR critica vehement cazurile in care se pare ca mai multi studenti si activisti ai opozitiei au fost arestati si li s-a aplicat un tratament necorespunzator si solicita eliberarea imediata a acestora. Jurnalul Naţional

România dă extemporal la infringement

Autorităţile de la Bucureşti vor da la sfâr­şitul acestei săptămâni primul examen în faţa responsabililor europeni în ceea ce priveşte întârzierile de conformare la standardele europene înregistrate de România.

Primul care se va "în­frunta" cu oficialii de la Bruxelles este ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi. Instalat în funcţie de patru luni, mi­nistrul va trebui să dea explicaţii pentru severele întârzieri ale ţării noas­tre în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi neconforme şi des­chi­derea unor deponeuri ecologice, moder­ne şi în conformitate cu standardele cerute de Uniunea Europeană. Gândul

Salarizarea bugetarilor va fi unitară abia din 2015

Dacă va trece de Guvern, Legea salarizării unice a personalului din sistemul bugetar va produce efectele dorite abia din 2015, a declarat pentru Gândul preşedintele confederaţiei sindicale CNSLR-"Frăţia", Marius Petcu.

El a explicat că sistemul de salarizare nu poate fi uniformizat imediat, deoarece nu se pot reduce salariile mari, ele urmând a fi plafonate, iar cele mici să fie indexate succesiv, până "le ajung din urmă" pe primele. În urma discuţiilor purtate săptămâna trecută, sindicatele şi patronatele au căzut de acord, de principiu, asupra introducerii unui sistem numit funcţie-echivalent. Potrivit acestuia, vor fi alese funcţii considerate comparabile ca volum de muncă şi responsabilitate, care urmează să fie remunerate la fel, într-un final.