Sursa: EVZ
După cum se știe deja, în timpul Conferinței de la München, vicepreședintele american J.D. Vance s-a referit și la România. A făcut-o într-un context în care dădea peste nas Uniunii Europene și trimitea săgeți către Germania.
Nu știu dacă în acel moment vicepreședintele american cunoștea faptul că la baza deciziei de anulare a alegerilor de la noi au stat nu doar date de la serviciile de informații românești. Omoloagele lor din Franța și SUA, doar de ele știu eu, au colaborat cu partea română prin livrarea de informații cu privire la combinația rusească pusă la cale în favoarea candidatului Călin Georgescu.
Dar și dacă știa, nu avea cum să rateze un argument cu care să plesnească Europa:
„Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult față de Europa nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern. Ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii”. S-a referit apoi la fostul comisar european, Thierry Breton, care „a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin”, pentru a se arăta îngrijorat că „același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”.
A continuat, la fel de îngrijorat: „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune, totul, de la politica noastră față de Ucraina la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației. Dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat.” Clar, ce mai! Democrații de carton, față de aceea din oțel înalt aliat din SUA.
Dar nu a fost doar atât: „Acum, după cum înțeleg, argumentul a fost că dezinformarea rusească a infectat alegerile românești, dar aș cere prietenilor mei europeni să aibă o perspectivă. Puteți crede că este greșit ca Rusia să cumpere reclame pe rețelele sociale pentru a vă influența alegerile, cu siguranță! Puteți condamna acest lucru pe scena mondială, dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari din publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică de la început.” Iarăși, foarte clar, nu? Democrații foarte slabe, ce mai!
În timpul ăsta, în care europenii erau beșteliți pentru democrațiile în cârje incapabile pe performanțe care să le țină la adăpost de imixtiunile rusești, pe holurile clădirii unde se petrecea perdaful avea loc o scenă de o cu totul altă factură. Emil Hurezeanu dădea nas în nas cu trimisul special al lui Donald Trump, Richard Grenell. Cei doi se cunoșteau din vremea când fuseseră ambasadorii țărilor lor în Germania.
Întrebat de Euronews cum a fost întâlnirea pe care a avut-o cu Grenell, Hurezeanu a spus că s-au văzut întâmplător pe hol și au avut o discuție „cordială” și „informală”. I-a făcut o invitație lui Grenell la București, pe care acesta a refuzat-o, iar americanul a încheiat discuția spunând că „rămâne interesat de soarta fraților Tate”.
Elegant, că doar are stofă de diplomat, Emil Hurezeanu a considerat atenționarea lui Grenell a fi una absolut benignă, nicidecum din categoria presiunii sau chiar a traficului de influență la nivel înalt:
„Este o preocupare personală a dânsului, dar cred că face parte dintr-o preocupare mai largă a administrației. Nu în ce privește frații Tate, dar știți că el răspunde și de eliberarea prizonierilor din Belarus, și din Federația Rusă. Nu e deloc cazul acesta, dar am observat că au fost speculații cu privire la presiuni. Nu știu ce presiuni s-au făcut de altă natură înainte sau după, dar ceea ce am discutat cu domnul Grenell a fost cordial, informal, foarte concentrat, neangajant și în niciun caz nu am sesizat ceea ce s-a spus, drept o formă de presiune”.
Așadar, ministrul de externe român nu a avut niciun motiv să-i răspundă sincer - la un apropou care pare extras direct din filmele cu mafioți - cu un angajament pe măsură: „Ok, Don Rick, îi facem scăpați pe frații Tate, mai ales dacă este în numele consolidarii slabei democrații din România, cum tocmai zice Șeful în sală! Consider it done!” Doar a reținut solicitarea și a transmis-o la București.tater
Rezultatul? Câteva zile mai târziu, frații Tate, aflați în România sub control judiciar pentru acuzațiile de viol și trafic de persoane, s-au urcat într-un avion privat și au zburat spre Florida. În timp ce se aflau în zbor, li s-a ridicat și sechestrul de pe o parte din avere și le-au fost deblocate toate conturile.
Concluzia? Sunt două. Prima este cum spune ministrul de externe Emil Hurezeanu, nu a fost nicio presiune, ci doar manifestarea materializării îndemnului adresat de vicepreședintele american, acela de a ne consolida democrația. A doua este aceea că la nivel foarte înalt este exact ca în filmele cu mafioți. Doar limbajul este altul.
