Vestea că aproape 200 de spitale din România vor fi desfiinţate sau se vor comasa a împărţit lumea medicală în tabere: unii susţin că măsura este necesară şi va fi eficientă, alţii că este inutilă, aberantă în multe situații şi îngreunează funcționarea sistemului.
Crearea unor instituţii-mamut prin comasare este văzută ca soluţie principală pentru o administrare mai eficientă a spitalelor din centrele universitare în principal, iar modelul s-a dovedit funcţional în ţări dezvoltate. Totuşi, acest lucru nu reprezină o garanţie a succesului.
Unele comasări anunțate sunt de-a dreptul aberante: spre exemplu, în București un institut care se ocupă de recuperare medicală se unește cu unul care se ocupă de homeopatie, iar Institutul de Endocrinologie ”Parhon” va prelua și Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din București, care se ocupă de zeci de mii de diabetici.
Pe de altă parte, transformarea unor spitale din țară în centre pentru bătrâni îi pune pe drumuri pe bolnavi din zone izolate care aveau spitalul aproape de ei. Consideraţi că măsurile luate de Ministerul Sănătăţii sunt coerente? În ce măsură credeţi că ele se vor dovedi eficiente pe termen lung?
CITIŢI ŞI:
- Comasarea spitalelor naşte mamuţi
- Ce spitale se desfiinţează
Recomandările noastre
