Luni, 1 iunie 2009, ora 12.00. Vestea că avionul Airbus A330 aparţinând companiei Air France, cu 228 de persoane la bord, a dispărut de pe radar deasupra Oceanului Atlantic, în timpul cursei între Brazilia şi Franţa, a amuţit aeroportul parizian Charles de Gaulle.

După 12 ore au început să apară informaţii în legătură cu descoperirea unor rămăşiţe ale aeronavei, indicii care să lămurească circumstanţele producerii "celei mai mari catastrofe din istoria aviaţiei franceze civile".

Potrivit Biroului de Statistici privind Accidentele Aviatice, accidentul este pe locul 22 în topul celor mai grave din istorie. Liderul listei negre este catastrofa aviatică din 27 martie 1977, din Tenerife, când au murit 538 de persoane.

Numărul accidentelor este în scădere

În faţa acestei tragedii, sub influenţa imaginilor cu rudele îndurerate ale pasagerilor cursei şi a informaţiilor care personalizează lista cu 228 de nume în poveşti de viaţă, dezbaterea privind siguranţa transportului aerian a prins din nou contur.

Deşi, anual, se petrec accidente aviatice, statisticile şi articolele de specialitate susţin că transportul aerian este mai sigur decât în trecut.

Datele publicate de Biroul de Statistici privind Accidentele Aviatice, cu sediul la Geneva, arată faptul că anul trecut au avut loc 149 de accidente aviatice, cu 879 de morţi. Adică cu 70 de accidente mai puţine decât în urmă cu zece ani, când au fost înregistrate 1.719 victime. Cel mai grav accident de anul trecut a fost cel din 20 august, când aeronava McDonnel Douglas MD-82 a companiei Spanair s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Madrid. Din cei 172 de oameni la bord, 154 şi-au pierdut viaţa.

Anul acesta s-au produs, până în acest moment, 22 de accidente aviatice, cu 577 de morţi, cel mai grav fiind cel de luni.

Un reprezentant al unei organizaţii care se ocupă de Siguranţa Zborului, Bill Voss, a subliniat că în ultimul deceniu s-a înregistrat "o scădere remarcabilă a accidentelor aviatice la nivel global", doi dintre factori fiind pregătirea mai bună a echipajelor şi un control mai eficient al traficului aerian.

Greşelile umane, cele mai frecvente cauze

Specialiştii cred că avionul Air France ar fi dispărut după ce a fost lovit de un fulger. Vremea nefavorabilă este a treia cea mai frecventă cauză a accidentelor aviatice, după greşelile piloţilor şi defecţiunile mecanice.

Peste jumătate dintre accidente se petrec la aterizare, 27,7% în timpul zborului şi aproape 21% la decolare. Potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 54% dintre accidente au avut loc la mai puţin de zece kilometri de aeroport.

În Romania, cel mai grav accident a fost cel de la Baloteşti, din 31 martie 1995, în care au pierit 60 de persoane. Autorităţile au indicat atunci drept cauze o defecţiune la motoare şi faptul că echipajul nu a acţionat corespunzător.

Manchester United şi AC Torino, "prăbuşite" 

În 4 mai 1949, avionul care transporta aproape întreaga echipă a lui AC Torino s-a prăbuşit la Superga, în apropiere de Torino. În accident, care a fost provocat de condiţiile metorologice foarte proaste, şi-au pierdut viaţa toţi cei 31 de oameni aflaţi la bord, printre care 18 jucători, conducători ai clubului, jurnalişti care însoţeau echipa şi echipajul avionului.

Catastrofa aviatică de la Munchen a avut loc în 6 februarie 1958, când avionul în care se afla echipa Manchester United s-a prăbuşit la a treia încercare de decolare de pe pista acoperită de polei a aeroportului Reim. 23 din cele 44 de persoane aflate la bord au decedat în urma accidentului.

Boris Trajkovski, preşedintele Macedoniei. Avionul cu care se deplasa preşedintele Republicii Macedonia în 26 februarie 2004 a încercat să aterizeze de urgenţă la Mostar, în Bosnia Herţegovina. Toţi pasagerii şi membrii echipajului au decedat în urma accidentului, care a avut la bază o eroare umană, piloţii interpretând greşit datele indicate de aparatele de zbor.

Aaliyah Haughton, cântăreaţă şi actriţă. Aeronava în care se afla artista americană Aaliyah a fost cuprinsă de flăcări, la scurt timp după decolare, în 25 august 2001. Toate cele nouă persoane aflate la bord au decedat.

Fobia de zbor

Frica de zbor apare destul de rar ca o fobie distinctă, fiind, în general, o manifestare indirectă a uneia sau mai multe fobii, cum ar fi claustrofobia (frica de spaţii închise), acrofobia (teama de locuri înalte), aerofobia (teama patologică de curenţi de aer) sau frica de un atac terorist.

Fostul fotbalist olandez Dennis Bergkamp este cunoscut pentru frica sa de a zbura, care a luat amploare, după ce echipa naţională a Olandei a fost implicată într-un incident aviatic în timpul Cupei Mondiale din 1994. Chiar dacă nimeni nu a fost rănit în incident, Bergkamp nu a mai zburat niciodată, fapt care i-a adus porecla "olandezul ne-zburător". În România, printre persoanele publice care evită cursele aeriene se numără primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, preşedintele Federaţiei române de handbal, Cristian Gaţu, jurnalistul Marius Tucă şi cântăreţii Marcel Pavel şi Nicola.

"Nu m-am mai urcat în avion de nu ştiu când. Am fost în China, atât. Am avut vreo 6-7 evenimente care puteau să aibă un deznodământ nasol. Dar eram handbalist şi nu puteam să refuz să fac deplasări, că mă luau cu fulgi cu tot. Am prins furtuni, aterizări ratate, deturnări, un gol de aer de o mie de metri, multe necazuri", Cristian Gaţu, preşedintele Federaţiei române de handbal CARE ESTE OPINIA DUMNEAVOASTRĂ? PREFERAŢI TRANSPORTUL AERIAN ÎN FAŢA ALTOR MIJLOACE DE TRANSPORT?