Piramidele. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Noi informații apărute în urma cercetărilor recente readuc în prim-plan una dintre cele mai mari enigme ale lumii antice: modul în care a fost construită Marea Piramidă din Giza, informează yahoo.com.
Noi indicii contestă modul în care a fost ridicată Marea Piramidă din Giza
Noi „descoperiri” pun sub semnul întrebării teoriile consacrate despre modul în care a fost ridicată Marea Piramidă din Giza. Un informatician susține că a identificat o posibilă explicație alternativă pentru construcția monumentului.
În studiul său, Vicente Luis Rosell Roig propune un model diferit față de ipotezele clasice. Lucrarea sa, publicată în revista npj Heritage Science, sugerează că ridicarea piramidei ar fi putut implica o rampă dispusă pe margini, descrisă drept o „cale elicoidală realizată prin alternarea golurilor și umplerilor la nivelul straturilor exterioare”.
Potrivit autorului, această metodă ar fi fost utilizată în construcția Piramidei lui Khufu, cea mai impunătoare structură din complexul de la Giza, oferind o nouă perspectivă asupra tehnicilor inginerești folosite în Antichitate.
Deși nu există încă un consens clar, aceste „dovezi” alimentează dezbaterea din comunitatea științifică și readuc în discuție limitele cunoștințelor actuale despre capacitățile tehnologice ale Egiptului antic. Misterul Marii Piramide rămâne, astfel, departe de a fi pe deplin elucidat.
Marea Piramidă din Giza. Sursa foto: Pixabay
Cum a reușit Vicente să ajungă la aceste concluzii
Până în prezent, nu au fost identificate documente scrise care să descrie exact modul în care egiptenii au ridicat piramidele, fapt ce a alimentat, de-a lungul timpului, dezbateri intense în rândul specialiștilor.
În cercetarea sa, Vicente Luis Rosell Roig analizează felul în care a testat modelul denumit Integrated Edge-Ramp (IER), o ipoteză care propune o abordare diferită față de teoriile tradiționale. Potrivit acestuia, anumite porțiuni ale învelișului exterior din piatră ar fi fost lăsate intenționat nefinalizate, pentru a crea o cale de acces ascendentă de-a lungul laturilor piramidei.
Autorul subliniază că tehnologia disponibilă în perioada Regatului Vechi nu includea unelte din fier, vehicule cu roți pentru transport greu sau sisteme complexe de scripeți. În schimb, egiptenii dispuneau de dălți din cupru, sănii umezite pentru reducerea frecării, frânghii, pârghii, lucrări de terasament și transport fluvial pe Nil.
Pornind de la aceste realități, cercetătorul a corelat factori precum înclinația rampei, lățimea traseului și nivelul de frecare, pentru a estima ritmul de lucru necesar. Astfel, a calculat intervalul dintre amplasarea blocurilor succesive, încercând să demonstreze că proiectul ar fi putut fi finalizat în perioada estimată de 20 până la 27 de ani, integrând toate aceste variabile în modelul său computațional.
Piramidele din Egipt. Sursa foto: Pixabay
Motivul pentru care nu au rămas dovezi vizibile ale rampelor
Vicente Luis Rosell Roig susține că modelul propus de el ar putea oferi răspunsuri la unele dintre întrebările care persistă de secole privind construcția piramidelor, în special în ceea ce privește absența unor urme clare ale metodelor utilizate.
Potrivit acestuia, conceptul Integrated Edge-Ramp (IER) ar reuși să coreleze eficiența procesului de construcție cu necesitatea unui control precis al alinierii și, în același timp, să explice de ce nu au rămas dovezi vizibile ale rampelor. În plus, modelul generează ipoteze verificabile, cum ar fi posibile urme specifice de umplere pe margini sau semne de uzură în zonele colțurilor.
„Studiul nostru oferă un cadru transferabil, cu date/cod deschis, pentru testarea ipotezelor de construcție pentru megastructuri antice”, a scris Vicente în lucrarea sa.
Cercetătorul afirmă că studiul său oferă un cadru de analiză care poate fi aplicat și altor structuri antice de mari dimensiuni, punând la dispoziție date și cod deschis pentru testarea diferitelor teorii de construcție.
În esență, el descrie această abordare ca fiind o explicație fundamentată pe date și supusă verificării, compatibilă cu dovezile existente despre ridicarea Piramida lui Khufu. Modelul presupune utilizarea unei rampe integrate în margini, care nu lasă urme evidente, permite un control riguros al alinierii și susține un ritm de lucru etapizat, considerat fezabil din punct de vedere structural pe baza analizelor inginerești.
