Deficitul bugetar imens produs de actualul guvern, de 9,3%, potrivit metodologiei UE, va produce corecții economice extrem de dureroase pentru români, consideră Florin Cîțu, fost prim-ministru al României. Acesta atrage atenția că Banca Națională (BNR) ar putea fi nevoită să accepte o depreciere a leului de până la 35%. În opinia sa, contextul economic actual atrage o astfel de măsură controversată.

BNR, în fața unei decizii importante

Florin Cîțu susține că Banca Națională a României va fi nevoită să accepte o depreciere a leului cu 35% și să majoreze dobânda de politică monetară la 10%. Aceste măsuri devin necesare după ce România a atins cel mai mare deficit deficit bugetar ESA din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, potrivit Comisiei Europene.

„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%. (BNR nu o să aibă altă variantă. Și nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo)”, a avertizat că el.

Nu există alte opțiuni

Potrivit fostului premier, reformele guvernamentale ar putea reduce dezechilibrele, însă economia va trece printr-o formă de corecție sau recesiune.

„Evident că există și scenariul unei corecții a dezechilibrelor prin reformele făcute de guvern. Dar tot de corecție/recesiune vorbim . Cine pune bani pe acest scenariu? Mai simplu. Ce politician dintre cei care ne conduc, sau vor să ne conducă, își asumă un cost politic când știe că oricum face piața corecția?”, a adăugat fostul premier.

Guvernatorul BNR, despre cursul leu-euro

La finalul lunii februarie, Mugur Isărescu, a anunțat că instituția va permite o ajustare treptată a cursului leu-euro, în condițiile în care bugetul pe 2025 prevede o depășire a pragului de 5 lei.

„Rata anuală a inflației, pe baza indicelui prețurilor de consum, a urmat o tendință descendentă, care s-a temperat în trimestrul III și s-a transformat într-un proces de inversare în trimestrul IV. Printre factorii care au dus la această situație, de menționat în mod deosebit sunt influența secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili”, a declarat guvernatorul BNR.

În privința prognozelor de inflație pentru anul în curs, Mugur Isărescu a declarat că acestea sunt influențate de incertitudinile apărute pe plan internațional.

„Sunt atât de multe incertitudini la nivel internațional, iar riscurile pe care le-am prins noi ar putea să se dovedească, spunem așa, depășite”, mai spunea economistul.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, această valoare pune presiune pe politica fiscală națională.