Decolmatarea Begăi, stropită cu şampanie

Decolmatarea Begăi, stropită cu şampanie

Muncitorii aduşi din Delta Dunării au început ieri să ecologizeze canalul, pentru a-l retransforma într-unul navigabil.

Cu şampanie Zarea şi toate oficialităţile locale adunate laolaltă, ieri-dimineaţă a început oficial ecologizarea canalului Bega, cu scopul de a fi reluată navigaţia comercială şi turistică.   În faţa Uzinei de apă, cu utilajele duduind şi echipajele de muncitori pe poziţii, capii administraţiei au ţinut discursuri şi au aplaudat la propriu prezenţa directorului tehnic al Băncii pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, turcul Bariş Trak, de la care s-a împrumutat guvernul pentru a susţine financiar lucrarea.

Directorul Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin, a vorbit despre „importanţa istorică“ a manevrei, iar primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a promis că, imediat ce se va încheia decolmatarea, primăria va pune în practică alt proiect ambiţios pentru canal, şi anume, transportul public de călători pe apă, prin intermediul unor vaporaşe. „Va fi un transport rapid şi uşor“, a declarat Ciuhandu. Program de lucru intens   Trei firme, Apasco, Socot şi Deltacons, peste 100 de utilaje şi câteva sute de oameni vor munci între 12 şi 14 ore zilnic pentru a draga fiecare metru pătrat din Bega. Acţiunea a demarat cu coborârea la apă a unei drăgi galbene, care a început să cureţe mizeria de pe fundul canalului, depozitând-o pe mal. Un greifer cu dragă, cel mai important utilaj din întreg şantierul de decolmatare, a fost lansat la apă abia după ce s-a spart „marinăreşte“ de el o sticlă de şampanie Zarea.

Muncitorii de pe utilaj, veniţi din Tulcea şi Galaţi, au decolmatat Delta Dunării, dar sobor de autorităţi, şampanii, cupe de cristal şi discursuri oficiale ca aici n-au văzut niciunde, după cum ne-a spus Adrian Cioranu, unul dintre electricienii care imortaliza momentul cu un aparat foto de buzunar. În acelaşi timp, timişorenii din zonă s-au urcat pe un pod pentru a privi atent manevrele în urma cărora amatorii de pescuit speră ca Bega să se umple de peşte.

Muncitorii au început să asambleze primii zece kilometri de conducte plutitoare pe bidoane de fier albastre, prin care noroiul din Bega va fi evacuat la marginea oraşului. Mâlul gros şi obiectele care vor fi descoperite pe fundul apei vor fi duse cu trailere în depozite speciale.

FINANŢARE Canal construit în secolul al XVIII-lea Decolmatarea canalului Begăi costă 17 milioane de euro şi trebuie finalizată până pe 30 noiembrie 2009. În această perioadă vor fi curăţaţi cei 40 de kilometri ai râului din Banat, pe segmentul de la Timişoara până la frontiera cu Serbia. Banii necesari provin dintr-un împrumut de 61 de milioane de euro, pe care România l-a încheiat, în ianuarie 2007, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanţării proiectului de apărarea împotriva inundaţiilor din zona de Sud-Vest a ţării. Canalul de navigaţie a fost construit la începutul secolului al XVIII-lea, la ordinele contelui Florimund Mercy. Ambarcaţiunile de marfă au putut circula pe acest râu până în anii ’60.

Ne puteți urmări și pe Google News