De ce "Saga Amurg" nu va fi noul "Harry Potter"

De ce "Saga Amurg" nu va fi noul "Harry Potter"

Calitatea efectelor speciale, construcţia personajelor şi tonul filmelor. Doar câteva capitole la care seria "Harry Potter" se dovedeşte superioară "Sagăi Amurg" şi lista continuă.

Potrivit "Forbes", filmele bazate pe seria de romane a lui J.K. Rowling totalizează deja încasări de 6.3 miliarde de dolari, iar dacă ultimul lungmetraj, "Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2" – care are premiera la noi pe 15 iulie şi vine "optimizat", în 3D – merge la fel de bine la box-office, franciza va deveni cea mai profitabilă din istorie.

Şi "Saga Amurg" are încasări consistente, dar încă nu se ridică la acest nivel. Site-ul de profil Cinemablend.com a alcătuit o listă de motive pentru care "Saga Amurg" nu are şanse să devină noul "Harry Potter". Cel din urmă este contrastul dintre Hermione şi Bella. Cea dintâi câştigă, pentru că deşi îşi dă aere de şefă, ştie să se şi joace, pe când Bella, când nu e tragică, se dă când la vampir, când la vârcolac.

Sub şi supra-textul creştin

Stephanie Meyer are un background mormon, iar, pentru J.K. Rowling, credinţa creştină e bătută în cuie. Temele şi aluziile biblice sunt omniprezente în ambele serii de cărţi, dar manierele nu puteau fi mai diferite. Cu toate că Potter a îndurat comparaţii cu Iisus, un tânăr iniţial pierdut care apoi se întoarce să lupte împotriva răului, ceea ce face şi adunând prozeliţi, povestea lui funcţionează independent de tema religioasă.

În schimb, "Saga Amurg" e o pledoarie încorsetată creştineşte pentru abstinenţă şi pentru a stabili o dată pentru totdeauna că hormonii masculini sunt răi. Sexualitatea este tratată ca o boală şi ia forma vampirilor. Băieţii o păţesc pentru că au instincte sexuale, iar fetele, pentru că nu se pot abţine să fie atrase de băieţi. Iar ultimele părţi demonstrează exact ce păţeşti dacă cedezi impulsurilor sexuale.

Hogwarts contra Forks

Mare parte din faptul că franciza a prins la public se datorează şcolii pentru vrăjitori create de Rowling şi îmbunătăţită perpetuu de scenografi. Hogwarts reprezintă un univers complet diferit, care conţine sub aceeaşi umbrelă specii noi, limbaje inovative şi foarte multe vrăji. Construcţia şcolii este atât de elaborată, încât pe spectator îl paşte mereu pericolul de a se pierde în detalii.

Comparativ cu această lume, aceea creată de Meyer în Forks, Washington, seamănă cu orăşelul: extrem de plictisitoare şi de privată de nuanţe, şi, dacă nu ar fi existat vârcolacii şi vampirii, complet lipsită de sare şi piper. Poveştile încorporate în filme, despre trecutul vampirilor şi vârcolacilor, nu dau un semn de imaginaţie şi rămân fade. Meyer nu-şi bate capul cu crearea unui univers alternativ, preferând să ne îndese pe gât o poveste de dragoste anodină.

Basme versus poveşti pentru adolescenţi

Aluziile joacă un rol important şi în literatură, şi în film, ceea ce susţine şi încadrarea lor într-o tradiţie. Meyer nu beneficiază de ea, pe când Rowling o face din plin. Versiunile celei dintâi ale personajelor supranaturale sunt "castrate" în comparaţie cu cele clasice. Meyer pare uneori să nici nu fie conştientă de existenţa lor. Edward nu are colţi în majoritatea timpului şi străluceşte în lumina soarelui în loc să ia foc, cum o fac colegii lui de breaslă. Şi nici nu bea sânge de om, a depăşit această fază a vampirismului. Pe când Rowling se foloseşte de pitici, centauri, şi uriaşi, exploatează reprezentarea lor din "folclor" şi le adaugă background- uri noi, alături de origini detaliate minuţios, încât la final ai parte de personaje care, pe de o parte, îţi sunt familiare, pe de alta, par noi-nouţe.

Rowling se raportează la capodopere clasice şi la legende populare, pe când Meyer nu depăşeşte stadiul de Beverly Hills 90210. Să vorbeşti cu copiii sau să le vorbeşti de sus copiilor? Dacă încerci să te dai drept un puştan când vrei să comunici cu cei de această vârstă, poţi să pari condescendent, peiorativ şi chiar stupid. Exact asta face "Saga Amurg", care seamănă uneori cu un bunic care încearcă să treacă drept fan al hip-hopului. Filmele predică abstinenţă şi amor romantic de la înălţimea unui amvon imaginar, însă personajele sale sunt extrem de simple, aproape caricaturale şi nu au o voce proprie. Pe când filmele din seria "Harry Potter" nu-şi tratează niciodată cu superioritate publicul şi se concentrează asupra tristeţii care intervine când pierzi pe cineva, a jenei pe care o presupune începutul vieţii sexuale şi asupra relaţiilor de prietenie. Potter se luptă cu Cel care nu poate fi numit, dar în acelaşi timp se bate şi pe frontul sentimental, încercând să peticească relaţii care au de suferit din cauza geloziei şi a minciunilor.

Cedric Diggory şi Edward Cullen

În "Harry Potter şi Pocalul de foc", Cedric Diggory, un sportiv aristocrat, era interpretat de Robert Pattinson. Atunci actorul s-a folosit de aparenţa lui plăcută într-un mod de bun simţ pentru a realiza un personaj deopotrivă credibil şi carismatic.

În "Saga Amurg", lucrurile diferă considerabil. Tipul pare constipat non-stop şi faptul că spune constant că nu are suflet tot nu explică look-ul. Natura rece a personajului pare mai degrabă chinuită în loc să fie firească. Pe scurt, Pattison joacă un mort în "Harry Potter" cu mult mai bine decât interpretează mortul viu din "Saga Amurg".

Efecte speciale

Probabil cel mai penibil efect special din "Saga Amurg" îl constituie feţele sclipitoare ale membrilor familiei Cullen. Acest detaliu se "bate" doar cu scena în care Edward o cară pe Bella în spate şi se caţără prin copaci ca o maimuţică. În schimb, dacă efectele speciale din primele două filme din seria "Harry Potter" erau ridicole, se înregistrează o evoluţie, vezi secvenţele de la cupa Tri-Wizard sau bătălia finală dintre Dumbledore şi Voldemort. Realizatorii acestei francize au investit masiv în efecte speciale, pe când cei ai "Saga Amurg" ai zice că au preferat să le cumpere de la Wal Mart. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/mObK5XD8udk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/sIpeBi6SG4A" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 6.3 de miliarde de dolari au obţinut filmele bazate pe romanele lui J.K. Rowling. Cum ultimul este aşteptat cu sufletul la gură şi preţul unui bilet creşte din cauza 3D-ului, are şanse să stabilească un record

Ne puteți urmări și pe Google News