De ce românii dezvoltă boli cardiovasculare mai devreme decât restul Europei

România înregistrează rate de mortalitate prematură ridicată din cauza bolilor cardiovasculare. Factori precum fumatul, consumul de alcool, obezitatea, lipsa activităţii fizice şi accesul deficitar la prevenţie contribuie la această realitate.

Date cheie despre situaţia cardiovasculară în România

Conform raportului OECD / European Commission „Health at a Glance: Europe 2024”, bolile cardiovasculare (ale sistemului circulator) rămân principala cauză de mortalitate în majoritatea ţărilor din UE.

Datele arată că în unele ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, ratele standardizate de mortalitate din cauza bolilor circulatorii se situează semnificativ mai sus decât în Europa de Vest.

Raportul „State of Health in the EU – Romania: Country Health Profile 2023” indică faptul că bolilor ischemice ale inimii şi atacurilor vasculare cerebrale (stroke) conduc categoria de decese evitabile în România.

De asemenea, în documentul „State of Health in the EU – Romania … 2021” se arată că în 2018 bolile cardiovasculare au reprezentat peste o treime din totalul deceselor, boala ischemică a fost cauza a peste 19% din decese iar rata mortalităţii din boala ischemică era mai mult decât dublă faţă de media UE.

Aceste cifre indică că românii nu doar păţesc mai des boli cardiovasculare, ci şi mai devreme – adică de la vârste mai tinere – în raport cu media europeană.

Factorii de risc care explică debutul mai timpuriu

Mai mulţi factori converg pentru a explica de ce românii sunt mai vulnerabili.

Stil de viaţă cu risc crescut

Raportul OECD/Comisia Europeană arată că factorii de risc precum fumatul, consumul excesiv de alcool, indicele de masă corporală ridicat (obezitate) şi lipsa activităţii fizice „account for a substantial share of the total burden of morbidity and mortality in EU countries”.

În România, studiile arată că prevalenţa fumatului este printre cele mai ridicate din UE, iar obezitatea şi sedentarismul au crescut constant. De exemplu, un profil dedicat bolilor cardiovasculare indică că bărbaţii români au una dintre cele mai mari proporţii dintre fumători zilnici.

Aceste comportamente cresc riscul de ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC la vârste mai tinere.

Acces insuficient la prevenţie şi intervenţii timpurii

Profilul de sănătate al României arată că sistemul public are deficienţe în ceea ce priveşte screening-ul, depistarea precoce şi intervenţia timpuriţă pentru bolile cronice. De exemplu, mortalitatea prin cauze tratabile (ce ar putea fi prevenite prin intervenţii medicale la timp) în România a fost de 235 decese la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare decât media UE de 92 la 100.000.  Aceasta înseamnă că mulţi români ajung la terapie după ce boala cardiovasculară este deja avansată.

Inegalităţi socio-economice şi infrastructură deficitară

România are una dintre cele mai mici speranţe de viaţă la naştere în UE şi un decalaj important între medie şi realizaţii. Public Health+1 Continuarea acestui decalaj reflectă inegalităţi în educaţie, venituri, acces la servicii de sănătate şi infrastructură de sănătate adecvată. În plus, studiile arată că numărul de cardiologi pe milion de locuitori, numărul de transplanturi sau de tratamente intervenţionale este sub media UE.

Aceste deficienţe contribuie la debutul mai devreme şi evoluţia mai severă a bolilor cardiovasculare.

Factori de mediu şi de sistem

Raportul „Health at a Glance: Europe 2024” evidenţiază că factorii de mediu, precum poluarea aerului, expunerea la particule fine (PM2,5) au un impact major asupra sănătăţii cardiovasculare, mai ales în Europa Centrală şi de Est.

În zonele industriale sau urbane mai poluate din România, riscul este potenţat de stilul de viaţă nefavorabil şi de infrastructura de sănătate limitată.

Implicaţii pentru sănătatea publică şi pentru indivizi

Debutul mai timpuriu al bolilor cardiovasculare are consecinţe semnificative.

Primul impact este asupra speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii. Dacă boala apare la vârste mai tinere, perioada de suferinţă, complicaţiile şi costurile pentru tratament sunt mai mari. Al doilea impact este economic: costurile directe (terapie, intervenţii, spitalizare) şi indirecte (pierdere de productivitate, incapacitate de muncă) sunt substanţiale.

De exemplu, într-un raport dedicat bolilor cardiovasculare în România s-a estimat un cost total de circa 6,42 miliarde euro în 2021.  În al treilea rând, presiunea asupra sistemului de sănătate creşte: dacă pacienţii apar cu boală avansată, intervenţiile sunt mai costisitoare, mai complexe şi rezultatele mai slabe.

Ce este de făcut pentru reducerea decalajului

Pentru a reduce diferența față de media europeană, România are nevoie de intervenții sincronizate pe mai multe paliere:

• Promovarea activă a unui stil de viață sănătos: reducerea fumatului, consumului de alcool, combaterea obezităţii, creșterea activității fizice.

• Întărirea serviciilor de prevenţie: screening pentru hipertensiune, dislipidemie, diabet, acces ușor la medicație preventivă.

• Îmbunătăţirea infrastructurii medicale: creșterea numărului de cardiologi, intervenţii rapide, transplanturi, centre de cardiologie moderne.

• Politici pentru reducerea expunerii la poluare și alți factori de mediu nocivi.

• Reducerea inegalităţilor socio-economice: educaţie în sănătate, acces egal la servicii de sănătate pentru zonele rurale, creşterea finanțării în sănătatea publică.