Executivul invocă o recomandare a FMI din 17 martie pentru excluderea instituţiilor bancare de sub incidenţa ordonanţei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat. Asta înseamnă că procesul de selecţie a conducerii CEC Bank, care este deja într- un stadiu avansat, va fi suspendat. Lista scurtă cuprinde 27 de nume, respectiv trei propuneri pentru fiecare poziţie. Săptămâna viitoare, aceşti candidaţi ar fi trebuit să trimită către Comisia de selecţie din cadrul MFP scrisori de intenţie, urmate de un interviu. După finalizarea procesului, lista se trimite către BNR pentru avizare.

Salarii înjumătățite

Motivele invocate de către MFP, iniţiatorul ordonanţei şi reprezentantul statului ca acţionar majoritar la CEC Bank, se referă la faptul că ordonanţa privind guvernanţa corporatistă ar fi obligat banca să prezinte detalii confidenţiale referitoare la activitatea desfăşurată de bancă.

Surse apropiate discuțiilor spun că, de fapt, problema principală pentru care s-a dorit oprirea acestui proces de selecție este nivelul salariilor, după includerea instituțiilor de credit sub incidența ordonanței 109. Mai exact, după noua procedură de selecţie, salariile conducerii CEC Bank ar fi reduse la jumătate. Respectiv, legea spune că managerii privați din cadrul companiilor de stat nu pot câștiga mai mult de 6 salarii medii ale sistemului din care activează compania. Conform Ordonanței 109 devenită Legea 111, președintele CEC Bank nu ar putea avea un salariu mai mare de circa 6.000 de euro pe lună. Dacă îndeplineşte toţi indicatorii de performanţă stabiliţi clar prin lege, atunci executivul mai primeşte, la final de an, un bonus care nu poate depăşi 12 salarii lunare. Asta înseamnă că preşedintele CEC Bank poate câştiga maximum 12.000 de euro pe lună. Mai exact, jumătate din venitul actualului preşedinte CEC, Radu Gheţea.