Coruptia, lipsa de fermitate a autoritatilor si mentalitatea comunista „sa moara si capra vecinului” intretin in Romania productia zilnica de fraieri si de smecheri.

Nu respectam regulile de circulatie, dar ne plangem de traficul de cosmar, mintim, dar nu ne place cand politicienii ne vand gogosi, dam spaga, dar incriminam coruptia, nu respectam regulile motivand ca suntem latini, dar ne plangem ca nu traim ca-n Germania.

Trecem pe rosu pentru ca oricum nu vine nicio masina. Depasim coloana la semafor pentru ca ne grabim. Suntem agramati pentru ca e important ce spunem, nu cum scriem. Mintim ca sa nu ranim spunand adevarul. Dam spaga ca sa rezolvam mai repede chestii birocratice sau pentru ca, de fapt, suntem in culpa cu ceva. Si ne gandim ca, daca tot traim in tara in care aia mari nu respecta regulile, de ce ne-am gasi tocmai noi sa platim oalele sparte?

Respectarea regulilor, de la cele de bun-simt pana la legile votate de parlament, e o materie optionala in Romania. Exemplul vine de la puternicii zilei, care nu inteleg ca puterea ar trebui folosita altfel decat ca sa-si musamalizeze faradelegile.

Pus in fata alternativei, romanul de rand va alege si el, intotdeauna, calea facila de rezolvare a unei situatii, in locul celei mai grele, dar care respecta regulile. Motivatia sta in credinta populara, impartasita, conform ultimului sondaj INSOMAR, de 66% dintre romani, ca succesul nu poate fi obtinut decat prin coruptie.

Si tot folclorul popular mai spune ca, acolo unde sunt doi fraieri, se va gasi un smecher care sa-i conduca.

Cum se vad legile din clasa a VII-a Ca drumul batatorit de altii se dovedeste, de cele mai multe ori, si cel mai scurt se invata inca din familie. La un loc cu reguli de baza precum: sa nu minti, sa nu furi jucariile altora, sa nu te bati cu ceilalti copii, pustiul invata de la televizor cum e de fapt societatea in care parintele, bine intentionat, il trimite nepregatit. O lectie de „educatie civica” la clasa a VII-a B din Scoala Generala nr. 11 din Bucuresti spulbera iluziile contrare.

Profesoara de istorie Steluta Vlad isi intreaba elevii: „Cine stie ce e aceea o lege?”. Raspunsurile urmeaza mainile ridicate: „O obligatie”, „o regula impusa de stat”, „daca nu le-am respecta s-ar produce haos”.

Proba teoretica se continua cu intrebarea: „De ce mintim?”.  Rasetele unanime arata ca, la 13 ani, copiii au invatat si lectia asta. „Mintim ca sa nu fim pedepsiti, dar cand afla parintii, ne pedepsesc si mai rau. Trebuie sa ne gandim de doua ori inainte sa mintim”, explica Irene mersul lucrurilor in clasa a VII-a. Maria o completeaza moralizatoare: „Minciuna inseamna lipsa de respect. Respectul ne onoreaza si pe noi, si pe ceilalti”. Colegul Andrei pluseaza: „Respectarea regulilor duce la convietuirea armonioasa in familie”.

Doamna profesoara e multumita de raspunsuri, si-i provoaca: „Cineva a spus „fara digul legilor, libertatea nu ar fi decat un torent devastator”. Ce inseamna asta?”. Denisa trece de partea legilor: „Adica daca n-ar fi legi, fiecare ar face cum il taie capul”. O urmeaza Raluca: „Ar fi o nebunie totala, pentru ca oamenii n-ar mai putea fi controlati”.

Imunitatea, pilele si mita Profesoara trece la aplicatii: „Dar exista legi care nu au un aspect moral. De exemplu, incidentul cu atasatul SUA, care a accidentat o romanca, dar care nu poate fi pedepsit pentru ca are imunitate. Ce credeti?”.

Copiii se reped sa condamne imunitatea: „E imorala!”.

Profesoara accentueaza: „Dar despre demnitarii care au case de protocol si primesc chirii de la parlament?”.

Copiii taxeaza aproape in cor: „Imoral, pentru ca si ei sunt tot oameni obisnuiti, au doua maini, doua picioare”.

Exemplele de imoralitate incep sa erupa si nimic din ce s-a spus in partea teoretica parca nu mai sta in picioare. Ilinca spune ca, „daca esti absolvent de Drept, nu poti sa ajungi avocat, decat daca ai pile si cunosti un avocat mare si celebru”. Vocile se suprapun. Toti recunosc ca pilele sunt imorale, ca si banii dati in plic la medic.

Profesoara ii aduce la Legea fundamentala: „In Constitutie scrie ca nimeni nu e mai presus de lege. Cum comentati?”.

Din fundul clasei, Alistel, un baiat robust, surprinde asistenta scotand din buzunar o Constitutie in miniatura. O deschide si combate: „Tot in Constitutie zice ca Romania e stat unitar national si independent. Or, vad si eu ca noi platim impozite degeaba, ca traim in cea mai proasta tara din Europa, nu avem autostrazi. Noi, la 1907, faceam rascoala de la Bobalna, iar nemtii construiau autostrazi”.

Politistii si caltabosii

De unde stie Alistel toate astea? „Cum de unde, de la televizor, de la parinti”, imi raspunde simplu. Denisa il completeaza: „Totul incepe de la cei de sus. Presa mediatizeaza numai exemplele proaste, iar noi zicem: de ce sa nu facem la fel?”.

Incepe o sarabanda a exemplelor de legi care incurajeaza furtul: „In trafic, daca incalci o regula de circulatie, nu-ti ia carnetul pentru ca politistii sunt corupti!”, zice o fetita din banca a doua. Alistel puncteaza teatral din spate: „Politistii primesc caltabosi, ce mai vreti?!”. Profesoara ii trece Oceanul: „Se spune ca America este cea mai democratica tara, unde se respecta legile. De ce credeti ca acolo se respecta?”.

Denisa uimeste asistenta: „Pentru ca in America te impusca pe loc daca nu respecti legile”. Alistel pufneste sceptic: „Nu, ca ar muri toti!”, dar revine la meteahna romaneasca: „Noi asa am fost educati, am vazut ca nici parintii nu le respecta. Daca respecti legea esti fraier, ramai de caruta, nu te imbogatesti”.

Paul il completeaza, exemplificand cu taxa de prima inmatriculare.

Care sa fie solutia? Denisa opineaza: „Speranta e in noi, tinerii, dar e greu. Cel mai greu e sa schimbi mentalitatea asta comunista pe care o au oamenii din jurul nostru”. Copilul de 13 ani explica chestia cu mentalitatea comunista: „Adica, atunci cand cineva vrea sa se afirme, sa-i dam in cap, sa fim toti egali, suntem invidiosi. Se afirma numai marlanii care fac chestii invartite pe la spate. De exemplu, Becali e un cioban incult care are Mybach si ditamai casoiul”.

Alistel vine cu alt exemplu: „Sau Adriean Videanu, Marmosim SA, care asfalteaza tot si pune borduri!”.

Lumea pare foarte clar impartita in fraieri si smecheri, inca din clasa a VII-a. Copiilor le-a fost imposibil sa spuna pe cine admira, daca admira pe cineva. Ce vor sa faca peste 10 ani? „Nu e sigur ca noi vom reusi sa schimbam ceva. O sa plecam afara, unde vom fi apreciati!”.

"Noi asa am fost educati, am vazut ca nici parintii nu le respecta. Daca respecti legea esti fraier, ramai de caruta, nu te imbogatesti.", Alistel, 13 ani, elev in clasa a VII-a B, Scoala Generala nr. 11, Bucuresti

SCUZE SI ACUZE

Soferii impart vina cu „organul”

Traficul din Bucuresti este ilustrarea cotidiana a teoriei despre smecheri si fraieri. Primii depasesc coloana la semafor, au masini de fite si stiu ca pot sa-si rascumpere greseala pentru ca au bani, dar si pentru ca politia mai intinde mana cand inchide ochii.

Blocajele in trafic, dincolo de carentele de infrastructura, tin in buna masura si de indisciplina soferilor. Zilele in care politia e pe strazi se remarca printr-o circulatie aproape de normalitate.

Raluca B. e o tanara soferita care admite ca incalca regulile in trafic. „Solutia ar fi asa: sa avem sosele europene, mai mari, trafic mai bine dirijat, sa nu transforme Videanu Bucurestiul in santier dintr-o data, sa avem locuri de parcare, sa ne autoeducam, pentru ca suntem si nesimtiti, sa avem si noi o rigoare individuala, un autocontrol. Ce se intampla in trafic e oglinda poporului roman!”.

La fel crede si comisarul Constantin Stroescu, seful Biroului de Educatie Rutiera din cadrul Politiei Capitalei. El recunoaste ca si pietonii sunt, cateodata, la fel de vinovati pentru accidente ca si soferii. Dar primii care-si fac viata amara sunt „soferii care blocheaza intersectiile, depasesc coloanele la semafor, trec pe rosu sau opresc neregulamentar”. Comisarul Stroescu admite ca vina soferilor se imparte si cu „organul”. „Din cauza aglomeratiei, noi ne-am concentrat mai mult pe dirijarea circulatiei in intersectii si nu am aplicat amenzi intr-o masura suficienta. Avem peste 400.000 de sanctiuni in 2007 in Bucuresti, mai putine decat anul trecut, in conditiile in care indisciplina a fost mai mare. Anul acesta am luat permise, de ordinul sutelor”, sustine Stroescu.

Frica pazeste regulile

Comisarul crede si el ca solutia sta in educatie, dublata de sanctiuni: „Noi sa sanctionam intr-o masura mai mare, iar educatia sa fie facuta de fiecare in parte si de institutiile prin care trece fiecare. La nemti, cred ca mentalitatea si impunerea legii au fost de baza”.

Cum e la nemti si la elvetieni povesteste Vasile Gherasim, fostul primar al sectorului 1, care crede ca solutia cea mai eficienta e coercitia: „In Elvetia, pe timp de iarna, am vazut cum soferii opreau pe dreapta la intrarea in tunel ca sa-si scoata lanturile, apoi le puneau din nou cand ieseau din tunel. Nu tinea numai de civilizatie, ci si de frica. Stiau ca erau filmati, iar contraventia i-ar fi costat masina. In Germania iti confisca masina pentru conducere cu numere false. Nu se joaca. La noi imediat apar circumstantele...”

Sociolog si latin, Marius Pieleanu priveste lucrurile cu detasare: „Suntem un popor care respecta regulile mai putin decat nemtii, care sunt un etalon de normativitate in Europa. Dar asta e o caracteristica a poporului roman de-a lungul istoriei. Face parte din comportamentul nostru latin, dar tine si de educatie. In Italia, Franta, Spania, regulile sunt mai respectate si datorita unui nivel de educatie mai ridicat, dar nici ei nu le respecta chiar ca in Germania sau Anglia”.

Tot Europa sa ne invete

Pieleanu crede ca buba isi are radacinile in copilarie: „Desi socializarea primara (cei sapte ani de acasa) e corect realizata in majoritatea cazurilor, dupa aceea se intra in contact cu alte institutii, scoala, prietenii, serviciul, comunitatea, unde aceste reguli nu mai sunt respectate. De exemplu, la scoala inveti sa copiezi, sa fumezi pe ascuns in curtea scolii. Deoarece societatea romaneasca nu are niste valori clare, individul e pus sa aleaga: alege ce e mai usor, adica un comportament deviant”.

El vede rezolvarea tot in educatie, dar si in... Europa: „Sa stim exact care sunt regulile, iar ele sa fie impuse de toata comunitatea: familie, scoala, biserica, autoritati. E interesant ca, in strainatate, romanul respecta regulile. Europa e salvarea si in acest caz, pentru ca suntem incapabili ca popor sa ne civilizam singuri”.

MEDICUL

Spaga umileste

Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania: „Un medic poate sa stea in garda si 24 de ore. Ce sa-i ceri unui medic obosit? Un medic incepator are 300 de euro pe luna, iar unul cu vechime ajunge la 600 de euro. In Occident, se ajunge la 5.000 de euro/luna. Spaga e umilitoare, dar, chiar si cu ea, un medic nu ajunge la mai mult de inca un salariu, deci maximum 1.200 de euro lunar, ceea ce e foarte putin pentru cineva care a invatat, dupa terminarea liceului, 11 ani ca sa ajunga medic. Solutia? Medicii sa aiba un venit macar ca si notarii si avocatii, pentru ca ei salveaza vieti. Abia apoi sa se aplice sanctiuni dure pentru cei care nu respecta regulile”.

FUNCTIONARUL

Oamenii nu cunosc legile

Cristian Dutu, director executiv Directia Venituri Buget Local Sector 2: „Insuficienta cunoastere a legislatiei, necunoasterea atributiilor institutiilor publice, schimbari legislative frecvente, comunicarea interinstitutionala greoaie, acestea sunt motivele pentru care nu respecta oamenii legea. Precum si faptul ca orice termen se prelungeste in fata presiunii opiniei publice, care, in mod frecvent, asteapta expirarea acestor termene”.