Ultima CUVÂNTARE a Anei PAUKER înainte de a fi ARESTATĂ, la aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, pe 7 NOIEMBRIE 1951

Ultima CUVÂNTARE a Anei PAUKER înainte de a fi ARESTATĂ, la aniversarea  Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, pe 7 NOIEMBRIE 1951

Ana Pauker, născută Hanna Rabinsohn, lidera comuniștilor români veniți pe tancurile sovietice, a fost declarată de revista TIME, în 1948, „Cea mai puternică femeie în viață”. Însă, în 1952 a fost înlăturată de Gheorghe Gheorghiu Dej din partdul comunist, împreună cu Teohari Gerogescu și Vasile Luca, fiind acuzați că fac parte dintr-un „grup antipartinic”.

Ana Pauker a ținut ultima cuvântare la o aniversarea a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie pe 7 NOIEMBRIE 1951, în București.

În arhiva radioului public s-a păstrat următorul fragment din cuvântarea plină de elen revoluționar a Anei Pauker: “Dragi tovarăși, sărbătorim azi 34 de ani de când sub conducerea partidului lui Lenin-Stalin s-a înfăptuit cel mare mare eveniment din istoria omenirii, Marea revoluție Socialistă din Octombrie. În bezna regimurilor de exploatare a omului de către om care curprinsese între globul pământesc s-a produs o spărtură aducătoare de lumină pentru exploatații de pretutindeni, spărtură care a împărțit lumea în două sisteme, socialist și capitalist. De la crearea Uniunii Sovietice, imperialiștii și uneltele lor, chiar democrații de dreapta, au încercat mereu prin toate mijloacele de care dispun să astupe spărtura ce a însemnat o rană de netămăduit, adică sistemul capitalist să stingă farul care luminează oamenilor muncii drumul spre libertate, pace și socialism. Astfel, în primii ani de existență a sistemului sovietic, Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, Germania și încă alte zece țări au dus timp de trei ani război împotriva tânărului stat sovietic. Azi, lagărul imperialist este zguduit de antagonisme de neîmpăcat între explotatori și exploatați, între provocatorii de război și oamenii iubitori de pace. Mase tot mai largi se ridică împotriva politicii de sărăcire și teroare, urmare a politicii de înarmare, remitalizarea Germaniei Occidentale, a războiului din Coreea și Vietnam. Grevele și demonstrațiile, lupta pentru revendicările economice, împotriva fascizării, pentru încetarea războiului agresiv și cu Coreea și Vietnam, lupta pentru pace dusă de muncitori, țărani și intelectuali progresiști, condusă de partidele comuniste din țările capitaliste, crește. Tabăra războinică e subrezită de rivalitățile și slăbiciunile dintre imperialiști, de antagonismele dintre ei și oamenii muncii de luptele popoarelor împotriva lor”.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Ana Pauker era atunci încă membră a Biroului Politic al CC al P.M.R., ministru de Externe ṣi ṣefă a grupării moscovite a comuniṣtilor români. La numai câteva luni după acest discurs, Ana Pauker avea să fie acuzată de “deviere de dreapta” ṣi “cosmopolitism”, înlăturată din viaṭa politică ṣi arestată la domiciliu de gruparea comuniṣtilor autohtoni conduṣi de Gheorghiu Dej.

În cinstea “Marii Revoluṭii Socialiste din Octombrie”, s-au scris mii de poezii ṣi cântecele puerile, toate de acelaṣi tip: Atâta lume azi se veseleṣte/ Şi roṣii ateaguri prind a fâlfâi/ Te salutăm voios pioniereṣte/ A lui noiembrie minunată zi./ Cu-atâtea noi ṣi-atâtea mândre fapte/ În pasul viu al cântecelor noi/ Te-ntâmpinăm cu drag noiembrie ṣapte/ Că drag ne eṣti oricăruia din noi.