Curtea de Conturi Europeană spune că aproape una din zece țigări consumate în UE provine din comerțul ilegal
- Dragoș Lefterescu
- 9 septembrie 2026, 10:51
Țigări. Sursa foto: Freepik
- „UE nu își poate permite” să piardă lupta cu tutunul ilicit
- Pierderi de 13 miliarde de euro în fiecare an
- Legislația nu este armonizată în întreaga Uniune
- Cine coordonează lupta împotriva comerțului ilegal?
- Piața ilegală a crescut, deși consumul total de tutun a scăzut
- De ce este tutunul ilegal atractiv pentru criminalitatea organizată
- România, printre țările vizitate de auditorii europeni
Un nou raport al Curții de Conturi Europene arată că aproape una din zece țigări consumate în UE provine din producție ilegală sau din contrabandă, în timp ce comerțul ilicit cu tutun generează pierderi estimate la 13 miliarde de euro anual pentru bugetul Uniunii și pentru bugetele statelor membre. Auditorii europeni avertizează însă că răspunsul autorităților rămâne fragmentat, iar cooperarea dintre țări prezintă în continuare lacune importante.
De la fabricarea clandestină până la introducerea ilegală a produselor pe piețele europene, fenomenul a căpătat forme tot mai complexe în ultimii ani. Potrivit Curții de Conturi Europene, în pofida măsurilor adoptate de Comisia Europeană și de statele membre, producția ilegală de tutun este în creștere în interiorul Uniunii, în timp ce metodele folosite de rețelele de contrabandă devin tot mai sofisticate.
O schimbare importantă observată de auditori este relocarea producției. Grupările de criminalitate organizată și-au mutat strategic o parte din activități din Ucraina către teritoriul UE, pentru a scurta lanțurile de aprovizionare și pentru a ajunge mai ușor la consumatorii europeni.
Problema nu se limitează însă la contrabandă. În aproape toate statele membre au fost descoperite spații utilizate pentru producția ilegală de țigarete, iar fabricarea clandestină se extinde la nivelul întregii Uniuni.
Un exemplu este oferit de o fabrică ilegală de țigări de mari dimensiuni descoperită în Belgia. Fiecare instalație din unitatea respectivă avea o capacitate de producție de aproximativ un milion de țigări pe oră.
În Spania, autoritățile au confiscat trei milioane de pachete de țigări contrafăcute într-o fabrică ilegală considerată cea mai mare descoperită și dezmembrată până acum. Pentru a ilustra dimensiunea capturii, auditorii arată că, dacă țigările ar fi fost stivuite orizontal, acestea ar fi format o coloană de 56 de ori mai înaltă decât Everestul.
„UE nu își poate permite” să piardă lupta cu tutunul ilicit
Petri Sarvamaa, membrul Curții de Conturi Europene care a condus auditul, avertizează că măsurile împotriva comerțului ilegal cu tutun trebuie intensificate.
„UE nu își poate permite ca eforturile sale de combatere a flagelului tutunului ilicit să se risipească ca fumul de țigară”, a declarat Petri Sarvamaa.
„Dacă vrem cu adevărat să protejăm sănătatea, portofelele și securitatea cetățenilor, Comisia și statele membre trebuie să schimbe viteza și să acționeze ferm împotriva activității infracționale”, a adăugat oficialul european.
Pierderi de 13 miliarde de euro în fiecare an
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, comerțul ilicit cu tutun provoacă anual pierderi de aproximativ 13 miliarde de euro pentru bugetul UE și bugetele statelor membre.
Curtea de Conturi Europeană atrage însă atenția că această cifră trebuie privită cu prudență. Estimarea se bazează pe studii realizate de entități externe, iar Comisia nu dispune în prezent de o evaluare independentă și suficient de fiabilă privind dimensiunea pieței ilegale de tutun la nivelul întregii Uniuni.
Lipsesc, de asemenea, date complete despre structura acestei piețe și efectele sale economice, inclusiv asupra veniturilor fiscale.
Auditorii consideră că astfel de informații sunt esențiale pentru stabilirea dimensiunii reale a fenomenului și pentru conceperea unui răspuns eficient. În forma actuală, raportarea Comisiei se bazează în mare măsură pe date privind confiscările, care nu pot oferi o imagine completă asupra pieței ilegale.

costuri tigari / sursa foto: dreamstime.com
Legislația nu este armonizată în întreaga Uniune
În ultimul deceniu, UE și statele membre au adoptat numeroase măsuri pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun. Cu toate acestea, cadrul legislativ nu este suficient de armonizat, iar intensitatea măsurilor diferă de la o țară la alta.
Printre problemele identificate se află și lipsa unor reguli unitare pentru anumite elemente esențiale ale producției. Tutunul brut și utilajele de producție nu sunt reglementate în mod uniform la nivel european.
În același timp, noile categorii de produse, precum produsele din tutun încălzit și lichidele utilizate pentru țigările electronice, nu beneficiază de un cadru uniform în toate statele membre.
Cadrul european le oferă statelor o marjă largă în alegerea propriilor măsuri de combatere a fenomenului. Potrivit auditorilor, această situație creează breșe pe care grupările de criminalitate organizată le pot exploata.
Diferențele dintre sistemele naționale de control și practicile de aplicare a legii sunt relevante inclusiv în ceea ce privește definirea infracțiunilor și nivelul sancțiunilor. În consecință, grupările infracționale pot fi încurajate să-și mute activitățile în state în care regimurile sunt mai permisive.
O altă problemă este lipsa unei practici unitare în ceea ce privește schimbul de informații între statele membre.
Cine coordonează lupta împotriva comerțului ilegal?
Combaterea comerțului ilicit cu tutun este o responsabilitate împărțită între mai multe instituții și autorități din UE și statele membre. Auditorii europeni constată însă că nu există o entitate care să aibă un rol clar de coordonare a întregului efort.
Această lipsă de coordonare contribuie la fragmentarea inițiativelor și la apariția unor lacune persistente în combaterea fenomenului.
Curtea de Conturi Europeană recomandă, prin urmare, Comisiei Europene să își asume un rol mai activ în coordonarea măsurilor împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun.
Piața ilegală a crescut, deși consumul total de tutun a scăzut
Datele analizate de auditori arată o situație aparent paradoxală: în timp ce consumul total de tutun în UE a continuat să scadă, cantitatea de produse provenite din comerțul ilegal a crescut în ultimii ani.
În 2023, Comisia Europeană estima că produsele din tutun provenite din comerțul ilicit reprezentau 8,8% din consumul total de țigări.
În cazul altor produse decât țigările, piața ilegală a tutunului ajunge la aproape 21.000 de tone în UE.
Noile produse reprezintă, potrivit estimărilor, 13% din valoarea pieței produselor din tutun comercializate în Uniunea Europeană și atrag în special consumatorii mai tineri.
De ce este tutunul ilegal atractiv pentru criminalitatea organizată
Auditorii europeni consideră că produsele ilegale din tutun reprezintă o activitate extrem de atractivă pentru grupările de criminalitate organizată, deoarece oferă profituri importante în condițiile unor riscuri relativ reduse.
Sancțiunile sunt, în general, considerate blânde, iar ratele de detectare rămân scăzute. Activitatea ilegală devine astfel o sursă importantă de venit pentru rețelele infracționale.
În plus, produsele de tutun vândute ilegal sunt de regulă mai ieftine, ceea ce poate submina eforturile autorităților de reducere a consumului de tutun.
Comerțul ilegal are și un impact direct asupra finanțelor publice, prin reducerea încasărilor provenite din taxe vamale, TVA și accize la nivel național.
România, printre țările vizitate de auditorii europeni
Auditul Curții de Conturi Europene a urmărit să evalueze eficiența măsurilor adoptate de Comisia Europeană și de statele membre pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun.
Auditorii au efectuat vizite pe teren în Belgia, Spania, Polonia și România, unde au analizat inclusiv exemple concrete de locații utilizate pentru producția ilegală.
Raportul special nr. 23/2026 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Lupta împotriva comerțului ilicit cu tutun în UE – Eforturi fragmentate și lacune persistente”, este disponibil în 24 de limbi ale Uniunii Europene.
Concluzia principală a auditorilor este că amploarea fenomenului și evoluția metodelor utilizate de rețelele infracționale impun o reacție mai bine coordonată la nivel european. În lipsa unei abordări comune și a unor mecanisme eficiente de cooperare și schimb de informații, diferențele dintre legislațiile și practicile naționale riscă să fie exploatate în continuare de criminalitatea organizată.