Membrii Consiliului propun modificarea Codului de Procedură Civilă, cu scopul de a proteja viaţa privată a persoanelor citate într-un proces.

Protejarea vieţii intime prin afişarea datelor personale pe uşa apartamentului. Asta propune Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu titlu de modificări ce ar urma să fie aduse actualului Cod de Procedură Civilă.

În actualul proiect, trimis ieri către Avocatul Poporului, cu caracter consultativ, membrii CSM pomenesc despre „garanţia respectării vieţii intime, familiale sau private, în concordanţă cu legea pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date“.   Aşa o formulare pompoasă are ca echivalent în realitate vechea metodă a plicului închis, transmis prin poştă cu scrisoare recomandată. Iar în cazul în care cel căutat nu este acasă, se trece la planul B: lipirea citaţiei direct pe uşă.   Plic închis, scrisoare recomandată

Propunerea CSM a fost făcută, pentru prima oară, pe 10 iulie 2008, către Comisia de elaborare a noului Cod de Procedură Civilă din cadrul Ministerului Justiţiei. Ieri, noul text, privind modificarea a două articole de lege (86 şi 92), a fost trimis cu aviz consultativ şi către Avocatul Poporului. Concret, membrii CSM doresc „respectarea vieţii intime, familiale sau private“, cu referire la modul de citare a unei persoane într-un proces.

Propunerea priveşte trimiterea tuturor actelor de procedură în plic închis şi expediat prin poştă, cu scrisoare recomandată şi conţinut declarat. La aceasta ar urma să fie ataşată dovada de primire de către destinatar sub forma unui procesverbal.

CSM mai propune ca înmânarea citaţiei să se facă personal celui citat, acesta urmând să semneze adeverinţa de primire.

În fine, agentul însărcinat cu înmânarea ar trebui să certifice identitatea şi semnătura înscrisă.   Plan de rezervă: citaţia pe uşă

Situaţia „elegantă“ este înlocuită însă de un plan de rezervă, numai bun pentru cazul în care destinatarul nu este găsit la domiciliu. În acest caz, agentul ar urma să lipească pe uşa locuinţei o înştiinţare care trebuie să cuprindă: anul, luna, ziua şi ora când s-a făcut depunerea, numele celui care a făcut-o, precum şi funcţia sa.

De asemenea, înştiinţarea va trebui să mai cuprindă numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa celui înştiinţat, numărul dosarului în legătură cu care este citat, instanţa pe rolul căreia se află dosarul, dar şi actele de procedură despre a căror comunicare este vorba.   La final, avertismentele: după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la depunerea sau, după caz, afişarea înştiinţării, destinatarul este obligat să se prezinte la sediul instanţei de judecată pentru a i se comunica citaţia.

CARENŢE Citarea la un proces este o problemă mai veche în instanţe Modificările privind actualul mod de citare a persoanelor la un proces privesc, în fapt, cadrul teoretic prin care o înştiinţare de acest fel ajunge de la instanţă la destinatar. Situaţia este însă ceva mai complicată pe plan practic, unde modul în care este concepută legea în acest moment permite cu brio sustragerea de la participarea într-o cauză a unei persoane. Ultimul exemplu în acest sens este cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu, citat de nenumărate ori în dosarul „FNI“, la toate locuinţele personale. La capătul unei întregi serii de refuzuri din partea acestuia, magistraţii au decis să renunţe definitiv la audierea sa, motivând prin faptul că, legal, nu mai au ce face în acest sens.