Inserată în decretul privind federalismul fiscal, în martie 2011, şi pretinsă de municipalităţi, taxa pe sejur din Italia generează confuzie, notează L'Espresso în ediţia de ieri.
Agenţii de rezervări pe Internet copleşite de proteste, municipalităţi rebele care se prezintă la târgurile de specialitate cu anunţuri de genul "fără taxă", Bologna care ameninţă cu amenzi de 500 de euro pentru cei care nu plătesc taxa, insule mai mici care au inventat ca alternativă taxa de debarcare - taxa de sejur se dovedeşte clasica confuzie de tip italian. În ajunul unei veri cu nuanţe sumbre din cauza crizei, ea este pe cale să fie impusă unor milioane de turişti atât străini cât şi italieni, având în vedere că 60% din rezervări sunt asigurate de piaţa internă.
Taxa, pe care unii au dorit să o îndulcească numind-o "contribuţie", a fost dorită de municipalităţi drept "compensaţie pentru reducerile finanţelor locale", recunoaşte Mario Andrenacci, preşedintele Comisiei pentru Turism din cadrul Anci (Associazione Nazionale Comuni Italiani).
Cine a adoptat noua taxă
A fost adoptată aproape imediat de cele mai importante oraşe de artă - Roma, Florenţa, Veneţia şi Padova -, dar de puţine staţiuni. Indicaţia a fost ca taxa să fie între 1 şi 5 euro de persoană şi pe noapte, în funcţie de costurile de cazare la hotel. Multe municipalităţi au aşteptat în zadar un regulament care să stabilească criteriile unitare cu privire la modul de a o aplica.
Există oraşe care pleacă de la tarife foarte mici (0,50 eurocenţi în Aosta) şi altele care aplică maximul pe tot parcursul anului (5 euro la Florenţa), în timp ce cele mai multe modifică cuantumul în funcţie de sezon. În multe cazuri, fiecare stea valorează un euro, dar există şi localităţi care au preferat o taxă scăzută: 2 euro pe noapte la 3 stele, 3 euro la 4 stele.
Cum se aplică scutirile de taxă
Scutirile de taxă sunt şi ele un rebus: nu plătesc cei cu vârsta sub 10 ani (Veneţia şi Roma), sub 12 ani (Siena), sub 14 ani (Bologna), sub 16 ani (Padova) şi sub 18 ani (Milano şi Torino). La Napoli, o stea este detaxată, în timp ce Bologna a decis sa dezvolte "categoriile de preţ echivalente", de la 30,99 de euro la peste 201 de euro.
Unii primari au încercat să îndulcească pilula cu cardul turistic, care a existat însă şi anterior. Se taxează luxul de cinci stele, dar şi turistul "low cost": de la camping la pat şi micul dejun, de la casele de vacanţă la agroturism, niciun sector nu a scăpat.
În prezent, multe administraţii confruntate cu bugetul de austeritate pe 2012 au profitat pentru a aproba "taxa pe turist". "Municipalităţile care au adoptat-o sunt în număr de 500. Important este ca veniturile să fie parţial reinvestite în sector, revenind la economia turistică", a afirmat Guglielmo Loy de la sindicatul Uil.
Soluție pentru acoperirea deficitelor
Alţi lideri sindicali prevăd însă că o mare parte din încasări vor merge spre acoperirea deficitelor bugetare. "S-a prevăzut ca încasările să servească la finanţarea unor proiecte din turism, domeniul cultural şi mediu. Dar, apoi, în normă au fost introduse serviciile publice locale", a afirmat Bernabo Bocca de la Federalberghi.
O estimare totală menţionează încasări de 1,2 miliarde de euro pe 2012. Multe muinicipalităţi au făcut deja calculele: Florenţa aşteaptă 20 de milioane de euro, Veneţia 15 milioane, Milano 8 milioane, Torino 5 milioane, Napoli 2 milioane. Roma, care taxează şi staţiunile de pe litoral de la Ostia, ambarcaţiunile de pe Tibru şi autocarele turistice - a primit deja 54 de milioane, deşi a pronosticat 70 de milioane.
Este vorba de o adevărată mană, potrivit L'Espresso, dar cu multe efecte colaterale: agenţiile de e-booking nu pot calcula taxa pentru fiecare oraş iar turiştii străini care descoperă "surpriza" la sosirea lor în Italia sunt profund nemulţumiţi. Pentru o cameră dublă într-un hotel de patru stele în extrasezon, taxa este de până la 8 euro pe zi. Dacă preţul este de 100 de euro, creşterea este de 8%.
Turismul italian, într-o fază critică
Confcommercio vorbeşte despre un "semn nou, macroscopic, de lipsă de atenţie faţă de sectorul turismului, aflat deja într-o fază foarte critică". "Aceasta riscă să fie lovitura de graţie", spune preşedintele "Asshotel Confesercenti", Filippo Donati. Pentru Elena David, preşedinta lanţurilor hoteliere Aicha reunite în Confindustria, taxa "este dăunătoare pentru economie, dezvoltare şi piaţă". "Pentru un tur clasic al oraşelor de artă, impactul taxei este între 5 şi 6% din pachetul total", spune Cinzia Renzi de la conducerea asociaţiei întreprinderilor turistice din Lazio, Fiavet.
S-au înregistrat unele succese prin faptul că unele municipalităţi au decis să amâne taxa pentru toamnă - Bologna şi Rimini - sau să renunţe la ea. Cazurile cele mai răsunătoare sunt Trentino-Alto Adige, care se va prevala de autonomia sa pentru a ignora legea, şi Riviera romagnola, care nu a riscat să-i nemulţumească pe turiştii germani, nucleul dur al turismului balnear din Italia. Aşa-numitele insule mai mici, 36, printre care Ischia, Portovenere, Tremiti, Maddalena, Giglio şi Pantelleria, au inventat taxa de debarcare: de la 1 la 1,5 euro de persoană.
În ceea ce priveşte colectarea, taxa trebuie încasată de hotelier, care nu reţine însă nimic pentru sine ci transferă banii către municipalitate. Primăria oraşului Bologna prevede o amendă de 500 de euro pentru turiştii care nu plătesc taxa sau hotelierii care nu o colectează. Ultima nedumerire priveşte aplicarea taxei în toate localităţile turistice. Dar care sunt acestea? se întreabă în final L'Espresso.
