O umiditate prea mare sau prea mică într-o încăpere face ca respiraţia să fie greoaie. Mai mult, se poate ajunge chiar şi la afecţiuni ale căilor respiratorii, probleme deja frecvente în această perioadă a anului.

Umiditatea, ale cărei valori trebuie să se situeze în jurul a 50 de procente, poate fi măsurată cu ajutorul unui aparat denumit umidostat. Pentru a umezi sau usca aerul se poate apela la aparate speciale, ale căror preţuri sunt destul mari.

Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 50%

Temperatura şi umiditatea aerului interior trebuie să aibă valori specifice anotimpului. Vara, temperatura e bine să fie cuprinsă în intervalul 23-27 grade C, iarna trebuie să varieze între 20 şi 24 grade C. Necazurile pot fi destul de serioase iarna, când suprafeţele interioare ale încăperilor (pereţi, ferestre, tavane) au temperaturi mult mai scăzute decât cele ale aerului.

"În aer, apa rămâne sub formă de vapori atâta timp cât temperatura nu coboară sub aşa-numita temperatură a punctului de rouă, când presiunea vaporilor ajunge la saturaţie şi devin picături de apă şi se depun prin condensare pe suprafeţele reci", explică dr. ing. Teodor Tereţean, profesor universitar asociat.

Este nevoie ca aerul să conţină şi câteva grame de apă sub formă de vapori, însă elementele care stabilesc cea mai bună proporţie între cantitatea de apă şi cea de aer sunt temperatura şi presiunea aerului.

"Toate aceste trei elemente conduc la umiditatea relativă a aerului, care în casele noastre, trebuie să se situeze în jurul valorii de 50%. La 0% umiditate relativă, aerul e complet uscat, iar la 100% aerul este complet saturat şi orice surplus de apă în aer conduce la apariţia condensului", competează profesorul Teodor Tereţean.

Umiditatea scăzută favorizează apariţia răcelilor

Umiditatea scăzută generează creşterea evaporării apei din nas şi din gât, conducând în final la uscarea mucusului tuturor membranelor sistemului respirator, a pielii şi părului. Prin urmare, creşterea numărului de îmbolnăviri ale căilor respiratorii în timpul iernii e deseori generată de umiditatea relativă scăzută a aerului din încăperi.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care locuiţi sau lucraţi în încăperi cu exces de umiditate.

Aparate care normalizează umiditatea din încăperi

În cazul în care umiditatea aerului din încăperi nu corespunde cu valorile optime, corectarea acesteia se poate face prin două mijloace: umidificarea (în cazul atmosferei interioare uscate), respectiv dezumidificarea (în cazul excesului de umezeală).

"Umidificatorul absoarbe aerul din încăpere, îl trece printr-o pânză de apă, fie stropi de apă pulverizaţi sau o pânză pe care curge apa, aerul se încarcă cu umiditate şi îşi creşte umiditatea", explică Teodor Tereţean.

Un astfel de umidificator poate costa de la 500 de euro până la 2.000 de euro, în funcţie de complexitatea aparatului.

În cazul în care aerul e prea umed, este nevoie de un dezumidificator. "Aerul este aspirat de un ventilator silenţios, după care este trecut printr-un sistem de evapoare-condensare unde umezeala din aer este transformată în apă şi colectată într-un bazin cu preaplin sau evacuată direct la canalizare. Există şi variante care realizează în plus o purificare a aerului prin trecerea acestuia printr-o perdea de ultraviolete ce omoară bacteriile", explică Titus Dulăcioiu, director general Techno Pro din Braşov.

Un astfel de aparat poate costa între 20 şi 250 de euro, în funcţie de cantitatea de apă pe care o poate elimina dintr-un spaţiu pe zi. În cazuri mai puţin severe, echilibrul se poate restabili prin simpla aerisire a încăperilor sau prin folosirea ventilatoarelor extractoare din băile fără ferestre.

"La valori ale umidităţii în jur de 50%, mortalitatea microorganismelor e maximă, iar virusurile gripale îşi reduc virulenţa"
PROF. DR. TEODOR TEREŢEAN, inginer

Citiţi şi:

  • Aparat-minune: transformă aerul în apă potabilă