Forma de organizare juridică poate economisi mulţi bani pe parcursul desfăşurării activităţii, sau dimpotrivă, poate aduce cheltuieli inutile.
Te-ai săturat să lucrezi pentru alţii şi vrei să activezi ca liber profesionist, sau vrei să câştigi nişte bani în plus pe lângă salariu? Există mai multe variante pentru a face asta. Cele mai la îndemână sunt înfiinţarea unui PFA, a unei întreprinderi individuale sau a unui SRL. Ce particularităţi are fiecare şi care vi se potriveşte cel mai bine? În primul rând, trebuie ştiut că între PFA şi întreprinderea individuală (II) diferenţele sunt aproape inexistente, mai ales de când şi PFA-urile pot avea angajaţi. Faţă de SRL, pe de altă parte, există diferenţe importante. Înfiinţarea se face mai uşor la PFA şi II, cu costuri mai mici şi documente mai puţine. De asemenea, nu e nevoie de capitalul social, care trebuie deţinut la înfiinţarea unei firme. Şi întreţinerea unui PFA e mai ieftină, deoarece contabilitatea se ţine în partidă simplă şi un contabil cere mai puţini bani. O problemă este că pentru eventualele datorii neplătite pot fi executate şi bunurile personale. Un alt dezavantaj este că poţi fi tratat ca PFA dependent dacă lucrezi pentru un singur client şi/sau foloseşti infrastructura acestuia, caz în care plăteşti contribuţii sociale la fel ca un salariat. O firmă, pe de altă parte, poate avea un număr mare de obiecte de activitate, ceea ce e ideal pentru cei care vor să se dezvolte ulterior. Mai mult, nu are nevoie la înfiinţare de acte care să dovedească pregătirea în domeniul de activitate, cum se întâmplă la PFA şi întreprinderi individuale. Deşi contabilitatea e mai greu de ţinut, oferă flexibilitate mai mare pentru decontarea cheltuielilor şi înregistrarea veniturilor. De asemenea, din 2011 pot fi înfiinţate firme de tip SRL-D, pentru tinerii sub 35 de ani care nu au mai avut anterior alte firme. Taxele de înregistrare pentru acestea sunt zero, există facilităţi fiscale şi poate fi accesat programul guvernamental care oferă până la 10.000 de euro sprijin nerambursabil. Finanţarea firmei se poate face prin credite sau aport de capital, în timp ce PFA-ul nu recunoaşte în contabilitate a doua variantă. Acordarea de credite se face în primul caz în funcţie de activitatea firmei, în al doilea ţine cont de situaţia financiară a persoanei fizice, inclusiv de celelalte credite ale sale. Unde plătim impozit mai mic
Impozitul pe profit e de 16% în ambele cazuri, însă la SRL se poate opta pentru plata a 3% din cifra de afaceri, utilă mai ales dacă firma are cheltuieli deductibile mici. Pe de altă parte, pentru a beneficia de profit trebuie plătit încă 16% impozit pe dividende, ceea ce nu e valabil la PFA. Mai mult, în unele domenii (mai ales cele tehnice) impozitarea PFA se face folosind norme de venit, stabilite de autorităţile fiscale din fiecare judeţ, de obicei mai mici decât câştigurile efective din domeniu. Totuşi, la PFA trebuie plătite şi contribuţii sociale, dacă nu eşti deja angajat altundeva cu contract de muncă. În concluzie, un PFA e ideal pentru cei din domenii tehnice sau care au deja un job, în timp ce o firmă le este mai utilă celor care pornesc 100% pe cont propriu şi au planuri mari pentru viitor. CITIŢI ŞI:
- Specialistul răspunde: Cât plăteşte la stat un PFA
- PFA-urile cu venituri mari, taxate în sistem real
- Specialistul răspunde: Contribuţia la sănătate pentru întreprinderea individuală
- SFATUL SPECIALISTULUI: Impozitele întreprinderii individuale
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
