Conceptul de afaceri sociale, pentru care Mohammad Yunus a primit Premiul Nobel pentru pace, urmăreşte să-i ajute activ pe nevoiaşi.

Oamenii săraci care cerşesc milă pot fi creativi şi trebuie implicaţi în afaceri sociale. Aceasta este teoria lui Muhammad Yunus, laureat a Premiului Nobel pentru pace, în anul 2006.

Potrivit lui, "a face acte caritabile pentru oamenii nevoiaşi, pentru ca aceştia să nu mai plângă, este doar o amânare a rezolvării problemei". Dacă cei care cerşesc vor primi bani, "le îngheţi creativitatea persoanelor, cercul se va repeta şi a doua şi a treia generaţie se vor naşte la fel", a declarat Muhammad Yunus, ieri, la o conferinţă de presă.

Ce sunt afacerile sociale

Profesor de economie, Yunus a construit o întreagă filosofie în jurul conceptului de afaceri sociale. Mai mult, l-a implementat în practică, iniţial prin Banca Grameen, apoi prin multe alte proiecte care fac viaţa mai uşoară pentru milioane de oameni de pe planetă.

În ce constă acest concept? În primul rând, trebuie să fie o afacere reală, viabilă şi cu posibilităţi de dezvoltare. În al doilea rând, investitorii nu urmăresc să obţină profit, ci doar să-şi recupereze investiţia iniţială, fără să mai primească dividende. Scopul acestor afaceri este ca numărul săracilor să scadă sau să îmbunătăţească viaţa comunităţilor.

Cele mai potrivite domenii pentru asemenea proiecte sunt agricultura, educaţia, sănătatea, mediul înconjurător şi accesul la tehnologie. După recuperarea investiţiei, tot profitul este reinvestit în extinderea şi dezvoltarea businessului. Totodată, angajaţii unei afaceri sociale primesc salarii la nivelul pieţei şi au condiţii bune de lucru.

Acestea sunt argumentele pentru care, spune Muhammad Yunus, atunci când guvernele dau ajutoare sociale, ele ar trebui să ia în calcul să implice persoanele vizate în proiecte de anterprenoriat social.

Un nou model economic postcriză

Muhammad Yunus susţine că vechiul model economic de dinainte de criză trebuie regândit şi reproiectat, pentru a evita să ajungem în acelaşi punct. În aceste condiţii, "trebuie să recreăm structura economică şi să includem în sistem afacerile sociale", a declarat deţinătorul Premiului Nobel.

Povestea afacerilor sociale a început cu numai 27 de dolari. În 1970, profesorul Yunus, reîntors în Bangladesh după ce îşi luase doctoratul în SUA, a împrumutat această sumă unui grup de 42 de împletitori de coşuri dintr-un sat, ca aceştia să scape de cămătari şi să-şi câştige independenţa financiară. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Aşa a apărut ideea înfiinţării Băncii Grameen, care oferă microcredite persoanelor sărace care doresc să înceapă o afacere pe cont propriu, în condiţii avantajoase şi fără garanţii. Astăzi, peste 8 milioane de clienţi din satele din Bangladesh folosesc acest model de afaceri.

IDEE DE NOBEL

Muhammad Yunus, creatorul băncii săracilor

• Muhammad Yunus s-a născut în anul 1940, în satul Bathua din Hathazari, Chittagong, centrul de afaceri al Bengalului de Est.
• Tatăl lui era bijutier, însă cea care l-a influenţat a fost mama lui, care îi ajuta pe săraci.
• Yunus a studiat economia la Universitatea Vanderbilt din SUA, unde şi-a luat doctoratul în 1970.
• Între anii 1969-1972 a predat economia la Universitatea Middle Tennessee.
• Când s-a întors în Bangladesh, a fost numit profesor şi şef al Catedrei de Economie al Universităţii din Chittagong.
• În 1976 a pus bazele Băncii Grameen. Instituţia financiară, care oferă microcredite oamenilor săraci, fără dobândă, a devenit oficială în 1983.
• Pentru înfiinţarea Băncii Grameen şi pentru dezvoltarea conceptului de antreprenoriat social, Yunus a primit Premiul Nobel pentru pace, în 2006.

OFERTA BCR

Împrumuturi cu dobândă zero pentru afaceri sociale

Banca Comercială Română (BCR) va aloca 3 milioane de euro pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale în România. Creditele care vor fi contractate de oamenii de afaceri din această alocare nu vor avea dobânzi, după cum a anunţat, ieri, Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR.

Suma de 3 milioane euro face parte dintr-un pachet de 10 milioane euro pe care Grupul Erste îl va aloca iniţiativelor de afaceri sociale în Europa de Est.

Cultura sponsorizării, înlocuită cu antreprenoriatul social

"În România avem o cultură a sponsorizării. Dorim să schimbăm abordarea dinspre cultura sponsorizării înspre afaceri sociale. Astfel, banii se rulează de mai multe ori în economie", a spus oficialul BCR, la conferinţa de presă organizată în cadrul "The Social Business Tour 2010".

Dominic Bruynseels a precizat că proiectele care vor câştiga finanţări din pachetul oferit de BCR trebuie să fie afaceri reale, care să aibă ca rezultat produse sau servicii reale şi care să fie sustenabile pe termen lung. Totodată, aceste businessuri trebuie să încerce să rezolve o problemă socială din România, a afirmat şeful BCR.

El a dat un exemplu de proiect social în domeniul agriculturii, dezvoltat de BCR, "Livada BCR". În cadrul acestui proiect, un grup de voluntari ai băncii au plantat pomi fructiferi în locuri aproape de case în care locuiau copii sau oameni în vârstă. Cei de acolo vor culege fructele când pomii vor creşte şi le vor vinde.