Evenimentul Zilei > Economie > Cum a blocat statul goana după petrol în Marea Neagră
Cum a blocat statul goana după petrol în Marea Neagră

Cum a blocat statul goana după petrol în Marea Neagră

Investiţii de sute de milioane de euro în explorări petroliere aşteaptă rezolvarea unor probleme legislative, care au blocat posibilitatea de a se fora noi sonde în căutarea "aurului negru".

Când am câştigat lupta la Haga împotriva Ucrainei pentru platoul continental al Mării Negre, în 2009, românilor li s-a fluturat „mirajul” resurselor de hidrocarburi existente în zonă.

La câteva luni după ce am câştigat cei 9.700 kilometri pătraţi de platou continental, autorităţile au blocat investiţiile în explorările petroliere din această zonă.

De unde se obţin actele obligatorii?

"În acest moment, nu există autoritate care să acorde autorizaţie de construire pentru operaţiuni în Marea Neagră. Nimeni nu mai poate săpa acum noi sonde", au declarat, pentru EVZ, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Cum s-a ajuns în această situaţie? Prin Legea 261/2009, Parlamentul a modificat legislaţia privind autorizarea executării construcţiilor (Legea 50/1991) şi a impus necesitatea obţinerii unei autorizaţii de construire inclusiv pentru lucrările de foraje şi prospecţiuni subacvatice. Pe de altă parte, însă, nicio instituţie a statului nu se consideră îndreptăţită să acorde o o astfel de autorizaţie de construire în Marea Neagră.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, autorităţile administraţiei publice locale ale judeţelor Tulcea şi Constanţa nu au atribuţii de autorizare decât pe raza unităţilor administrativ-teritoriale respective. Aşadar, în iulie 2010, ministerul a desemnat ANRM ca entitate responsabilă.

De cealaltă parte, ANRM susţine că acest lucru nu intră, legal, în competenţele sale, iar Ministerul Dezvoltării nu îi poate impune noi atribuţii. Reprezentanţii ministerului recunosc că există o problemă, astfel că au iniţiat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 50/1991, aflat în prezent în procedură internă de avizare. "Prin proiectul de act normativ, se propun soluţii legislative, inclusiv cu privire la autorităţile administraţiei publice centrale competente şi actele administrative ale acestora, care dau dreptul investitorilor să execute lucrări de foraje şi prospecţiuni submarine", ne-au declarat oficialii ministerului.

Până la clarificarea situaţiei, cele două companii care au deocamdată drept de explorare în Marea Neagră, respectiv OMV Petrom şi Midia Resources (subsidiara Sterling Resources), nu pot săpa noi sonde.

Zona de mare adâncime rămâne neexplorată

OMV Petrom, care împreună cu gigantul Exxon Mobil a derulat lucrări de prospectare 3D a zonei de mare adâncime, a primit deja de la ANRM, la începutul lunii aprilie, avizul pentru săparea primei sonde de explorare. Totuşi, nu va putea face acest lucru până la clarificarea situaţiei, deşi investiţia ar fi de cel puţin 100 milioane euro.


"În acest moment, nu există autoritate care să acorde autorizaţie de construire pentru operaţiuni în Marea Neagră"

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

ACUZAŢII

Sterling: Noua lege ne-a vizat

La rândul lor, reprezentanţii companiei canadiene Sterling Resources spun că firma este pregătită să desfăşoare activităţi de foraj pentru investigarea dezvoltării descoperirilor Ana şi Doina, pe care le au în concesiune. Lucrările sunt însă blocate de incertitudinile privind autorizaţia de construire.

Sterling crede că modificarea legii este de natură politică: "Legea în cauză a fost adoptată ca urmare a acuzaţiilor aduse firmei Sterling că ar fi întreprins activităţi fără permisele necesare".

Compania a fost implicată într-un amplu scandal mediatic, din care nu au lipsit numele fostului premier Călin Popescu Tăriceanu şi al lui Dinu Patriciu.
ÎNTÂRZIERI URIAŞE

Acorduri petroliere din 2009 sau 2010, încă pe masa Guvernului

În afară de OMV Petrom şi Sterling, şi alte companii aşteaptă să înceapă să foreze după petrol şi gaze naturale în Marea Neagră.

Este vorba despre consorţiul format din ruşii de la LukOil Overseas şi Vanco International (două perimetre), cel alcătuit din Melrose Resources şi Petromar Resources (două perimetre) şi compania Petro Ventures Europe (un perimetru). Acestea au câştigat, în 2010, licitaţia organizată de ANRM pentru concesionarea a 11 perimetre din Marea Neagră, în care fusese împărţită zona câştigată la Haga care nu fusese atribuită anterior (5.170 de km pătraţi). Acordurile petroliere au fost semnate cu ANRM anul acesta, însă pentru a intra în vigoare, trebuie să fie aprobate prin hotărâre de guvern.

De celelalte şase perimetre din Marea Neagră nu s-a arătat nimeni interesat, aşadar au rămas neadjudecate. Ele nici nu vor fi însă scoase prea curând la licitaţie, spun reprezentanţii ANRM, întrucât circa 25 de acorduri petroliere semnate în 2009 şi 2010 pentru perimetre onshore licitate în 2008 şi 2009 (Runda VIII şi Runda IX) încă stau pe masa guvernului sau se află pe circuitul de avizare la ministere. Asta pentru că de fiecare dată când s-a schimbat un ministru a trebuit reluat tot procesul de avizare.

Dacă s-ar fi aprobat la timp, aceste firme ar fi investit circa 50 milioane euro până în 2011-2012, adică în primii trei ani de acord. 70 miliarde metri cubi de gaze naturale se găsesc în zona câştigată la Haga.