Evenimentul Zilei > Economie > Criza ne trimite la ţară
Criza ne trimite la ţară

Criza ne trimite la ţară

Loviţi de probleme financiare şi credite bancare, tot mai mulţi români încep să ia în calcul varianta mutării la ţară şi a deschiderii unei mici afaceri de familie.

La peste 30 de ani de la momentul în care Nicolae Ceauşescu iniţia proiectul intitulat „Sistematizarea” şi sute de mii de ţărani erau trimişi forţat la oraşe să pună umărul la „dezvoltarea socială multilaterală” a ţării, o parte a urmaşilor acestora se gândesc să se întoarcă la lucrul pământului, având la doi paşi spectrul ameninţător al crizei economice. Loviţi de lipsuri, împovăraţi de credite bancare ori cu afaceri prăbuşite, unii români de la oraş s-ar putea îndrepta, în perioada care urmează, spre sate.

Cei care se decid deja să investească în afaceri şi gospodării în mediul rural în plină criză financiară par să fie convinşi că asta ar fi o soluţie de supravieţuire. Dovada o fac câţiva tineri români care nu s-au lăsat descurajaţi de tulburările economice anunţate şi au decis să-şi mute viaţa la ţară şi să investească la sat, cu finanţări europene.

Sociologii numesc fenomenul prin care românii s-ar putea în toar ce la sat „retragere la economia de supravieţuire” şi o consi deră una dintre consecinţele di rec te care vor urma creşterii şo majului sau a diminuării salariilor. „Adică să-ţi iei bucăţica ta de pământ şi să încerci să trăieşti din ce produci de pe ea”, detaliază Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Acesta vede similitudini în ceea ce s-ar putea petrece în perioada următoare cu ce s-a petrecut în România de tranziţie. „În România au fost două valuri de sărăcie. Primul val a fost între anii 1991-1993. În 1994 a fost o înceată revenire până în 1997. Al doilea val de sărăcie a fost 1997-2000. Asta înseamnă scăderea nu mărului de salariaţi, scăderea salariilor, creş terea şomajului şi aşa mai departe. Se va întâmpla şi acum la fel”, spune acesta.

Să-ţi faci „o grădiniţă mică, acolo”

Primii români cu gând să „fugă” către sat încep deja să apară prin zonele unde şomajul bate la uşă. De când a fost disponibilizată de la o firmă subcontractată de Dacia Piteşti, Elena Marinescu (51 de ani) s-a văzut în situaţia de a lua o decizie, împreună cu soţul ei: întreţinerea e scumpă, alimentele, la fel, până şi medicamentele încep să devină o povară în loc de alinare.

Astfel, când vremea se va mai încălzi, soţii Marinescu se vor muta la ţară, în casa părintească a bărbatului. „Nu mai dorm bine de stres, de când cu treaba asta cu disponibilizarea”, spune Elena Marinescu. „Chiar am ajuns din cauza stresului să ies pe stradă de-aiurea şi să nu ştiu ce vreau să fac. Sunt foarte derutată, nu mai dorm bine noaptea. Şi am şi soţul bolnav. Nu pot să înţeleg cum de s-a întâmplat asta…”.

Drumul înapoi la sat pare a fi o salvare. Va fi mai linişte şi poate şi viaţa o va lua pe un făgaş normal. O să-şi facă o grădină, ceva mic, acolo, să mai uite un pic de toate câte le-au venit pe cap dintr-o dată, neanunţate. „Să nu mai stau aici să aştept să se tot adune facturi peste facturi. Am şi credit pe care nu ştiu din ce să-l plătesc. Şi văd că şi alţii se gândesc să plece din oraş. Aici, la oraş, ce să fac în condiţiile astea?”, se întreabă femeia. Între blocuri nu ai loc nici „de o grădiniţă mică, acolo” şi te apucă gânduri negre pe care toţi ştiu că nu e bine să le ai în astfel de clipe.

OPTIMISM LA SERĂ

„Criza financiară nu are treabă cu florile”

Viaţa la ţară pare a fi o soluţie deja pentru câţiva orăşeni care s-au decis să depună dosare pentru finanţări europene ce-i vor ajuta să ţină afaceri în mediul rural. Au planuri mari, nu doar de supravieţuire, planuri profitabile şi de asta satul, pentru ei, pare a fi o mină de aur în plină criză financiară.

„Criza financiară nu are treabă cu florile”, spune Florin Nedelea, bucureştean ce s-a decis să finanţeze o afacere cu flori acum, când criza bate la uşă, undeva în satul ilfovean Nuci.

„Chiar dacă e criză, de 8 martie orice bărbat oferă o floare. Apoi, de prin aprilie, încep să iasă anumite răsaduri. Orice femeie, în ultimele două săptămâni înainte de Paşte îşi schimbă florile în casă. Îşi cumpără tot felul de răsaduri. Aşa că merge!”, spune omul.

„Aici e alt aer”

De ce flori? Că-i plac lui mult şi mai are de ceva timp şi-o florărie prin Capitală. Va cultiva lângă casa părintească, aşa că nu are ce să nu meargă bine, crede omul. „Aici este o zonă foarte frumoasă, la Nuci. O să mă mut cu totul mai încolo. Avem lac în spate, e foarte plăcut. E liniştit. E alt aer aici”, expune Florin Nedelea, dincolo de visele de afacerist, şi argumentele sufleteşti care îl apropie de localitatea Nuci.

Da, încep să vină la sat oamenii din oraşe. Nu mulţi deocamdată, dar Florin mai vede că unii se retrag pe la casele părinteşti, mai ajută prin gospodărie. „Dacă e să vină, vin că, în primul rând, e viaţa mai ieftină. Că dacă ai o bucăţică mică de curte poţi creşte un animal, o găină, ai ouă vara, iarna carne. Apoi, mai ai un spaţiu unde să-ţi pui o roşie, un castravete şi atunci îţi convine că nu mai dai bani pe ele. Am prieteni care au început să se mute la ţară, să plece din oraş. Poate de la criză, poate de la modă…”, spune Florin Nedelea.

„Ceva trebuie să facă toţi oamenii ăştia”

Pe Florin, criza nu l-a lovit încă. Dar a văzut schimbări ce s-au petrecut cam aşa: „Am prieteni care au avut firme de construcţii. Ei au căzut primii. Apoi, au venit cei cu imobiliarele. Apoi, mai am prieteni care lucrau pe la diverse fabrici şi încep să-i dea afară. Lor o să le fie foarte greu. Nu ştiu cum va fi. Dar probabil că mulţi dintre şomerii de prin oraşe se vor gândi să vină la ţară. Dacă altă soluţie nu este… Îl dă afară şi nu se poate angaja, ceva trebuie să facă toţi oamenii ăştia”.

Prima investiţie: 20.000 de lei

Florin Nedelea se va muta permanent la Nuci, Ilfov, cel mai probabil din toamna acestui an. Aşteaptă să vadă cum merge cu investiţia, cu sera. Dacă florile îl scot ori ba din criza asta anunţată, rămâne să calculeze mai încolo. A băgat cam 20.000 de lei în toată treaba asta. Şi se aşteaptă să scoată până la sfârşitul anului la vreun miliard de lei vechi din ele.

Scenariile apocaliptice le gate de prăbuşiri financiare chiar şi în agricultură par să-l facă pe Florin Nedelea să zâmbească: dacă lumea n-o să mai aibă bani şi chef nici măcar de flori? Face el altceva. „Tot la ţară. Că aici trebuie să iasă ceva.”

IDEI DIN VEST

O vie suspendată, model italian

Gabriel Lungu, din Galaţi, a decis să pună pe picioare o vie pe principii italiene, în satul Schela din judeţ. Va avea un sistem pe care tânărul viitor viticultor, contabil de meserie, îl prezintă mândru. „Sistemul pe care-l vreau eu a fost deja implementat pe la Turcoaia. E rentabilitatea foarte mare. E cel mai rentabil sistem existent pe piaţă. Se ajunge undeva la 30- 35 de tone la hectar, pe palier. E vorba de cultivarea unui soi de struguri de masă, pe model italian, cu vie suspendată”, spune Gabriel Lungu.

Nu e riscant însă să investeşti tocmai acum, când toţi încep să tremure de la veştile neplăcute legate de criză? „Nu mă îngrijorează deloc treaba asta! Eu sunt şi economist şi tare am impresia că asta e o chestie artificială. Şi probabil că, până voi intra efectiv în producţie, lucrurile se vor mai limpezi. Pe piaţa asta agricolă, sincer, nu mi se pare că se simt tulburări. Unde mi se pare mie că a apărut, într-adevăr, este criza imobiliară. Şi totul pleacă de la bănci, de la BNR, de la credite. Trebuia reglată puţin totuşi, prea săriseră în aer preţurile. Şi, na, evident, de aici pleacă totul: nu mai ai credit, nu mai poţi lua nici măcar o maşină… Dar deocamdată nu mă afectează pe mine”.

Idei şi afaceri noi

A investit puţin deocamdată în via lui de la Schela. În timp, va părăsi viaţa la oraş. Că „s-a ivit oportunitatea” şi că-i place cea de la sat. Motivele sunt clasice deja: e mai linişte şi mai sănătos. Şi poate că multora le va prinde bine o experienţă din asta, dacă se vor confrunta cu lipsuri, spune Gabriel.

„Cu toate problemele astea, cu disponibilizări, eu zic că se vor îndrepta mulţi spre sat. Şi în special se vor apuca să investească în mediul rural cei care au fost plecaţi în străinătate. Au căpătat expe rienţă acolo şi se vor întoarce ca să facă aici ceva. Vin cu idei noi şi cu afaceri noi. Am prieteni care deja fac asta. Chiar discutam acum câteva zile cu un prieten care s-a întors din străinătate. Treburile merg prost acolo, a căpătat ceva experienţă şi o să se apuce de o firmă de construcţii în sat, la Schela. Nu ştiu cum o să-i meargă, dar el vrea asta”, spune Gabriel Lungu.


ÎNCEPUT. Via lui Gabriel Lungu se întrezăreşte deocamdată doar în visele viitorului patron
(Foto: Codrin Prisecaru)


DE LA COMBINAT LA ALBINE

„Important ar fi să fie vremea bună”

Tot în satul Schela din Galaţi, a primit OK pentru finanţare europeană de la Agenţia de Consultanţă Agricolă din judeţ şi familia Gabrielei Vieru. Ea de acolo provine, dintr-o casă cu tradiţie în apicultură, şi s-a decis ca anul ăsta să părăsească oraşul, pentru a se ocupa de miere.

„Eu zic că dacă ne apucăm de apicultură, criza n-are cum să ne afecteze. La noi important ar fi să fie vremea bună, să fie bine pentru albine. Să fie nectar. Până la urmă, noi ne facem datoria şi totul va fi bine”, spune optimistă Gabriela. Soţul ei lucrează la combinatul Sidex, unde se mai aude de disponibilizări din timp în timp şi poate că mutarea la ţară îi dă siguranţa că va avea cum să continue un trai decent.

„Ştiţi cum e, acum aşteaptă, că nu se ştie cum va evolua criza. Aşteptăm deocamdată, soţul mai stă cât mai stă la combinat, ca să vedem cum ne intrăm în ritm. Vă daţi seama, de atâta timp lucrează acolo, vine acasă atât de stresat…”, spune Gabriela.

CITIŢI ŞI:

Criza favorizează celulita

Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia

Criză în transportul de persoane


Din aprilie, sănătatea costă mai mult

Criza schimbă obiceiurile de consum

Criza, ca o "palmă dumnezeiască"
 
MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

Renovarea locuinţelor se face „la negru”


  • Urmează mâine în „Evenimentul zilei”: Când s-a confruntat Horia-Roman Patapievici cu primul semn concret al crizei, care este cea mai mare temere a sa generată de situaţia financiară şi ce aduce bun recesiunea?
  • Scrie-ne pe adresa [email protected] despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.
Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: