Criza mondială loveşte creditele în valută

Criza mondială loveşte creditele în valută

Cel mai puternic efect al crizei economice internaţionale va fi resimţit de populaţia şi de companiile care au credite în valută, ca urmare a deprecierii puternice a monedei naţionale în următoarea perioadă, relevă o analiză a companiei de management al riscului Coface.

„Riscul deprecierii leului este cel mai ridicat din ultimii doi ani, iar scăderea va fi semnificativă, de peste 10%-15% până la finele acestui an, cu efecte negative puternice asupra economiei. Acesta este cel mai mare pericol pentru România în prezent“, consideră Cristian Ionescu, directorul general al Coface România. La rândul său, economistul-şef Coface, Yves Zlotowsky, a apreciat că, în acest context, vor avea pierderi masive toţi cei care au venituri în moneda naţională şi credite în valută. Creşterea economică se va modera

Deşi, teoretic, situaţia i-ar avantaja pe exportatori, Ionescu a arătat că şi această activitate va cunoaşte un regres. „Exportatorii români vor fi afectaţi de stagnarea economică şi chiar recesiunea ţărilor din vestul Europei, destinaţ ia a 70% din exporturile româneşti“, a subliniat Ionescu. Totuşi, influenţa directă a frământărilor economice de pe plan mondial este mai redusă în România, care nu depinde strict de capitalul american, au mai spus reprezentanţii Coface.

Prin urmare, creşterea economică de până acum se va tempera şi, la finele anului, indicatorul nu va depăşi 7,8%, urmând să coboare la 5,2% în 2009. „Consumul, unul dintre motoarele principale ale creşterii economice, va fi redus în urmă toarea perioadă, ca urmare a noilor norme BNR, care vor limita creditarea excesivă“, a mai arătat Cristian Ionescu. De asemenea, un alt factor al încetinirii creşterii economice va fi reducerea investiţiilor străine.   „Cel mai mare risc este în construcţii, în real-estate, dar şi în infrastructură, unde deciziile politice blochează realizarea proiectelor majore“, consideră oficialul Coface România. Pe de altă parte, acesta susţine că moderarea creşterii produsului intern brut nu este un motiv de îngrijorare, întrucât saltul din primul semestru oglindea o supraîncălzire economică nesănătoasă.

Ne puteți urmări și pe Google News