La mai bine de un an şi jumătate de la izbucnirea crizei economice în SUA, guvernanţii români încă susţineau că această criză mondială putea ocoli ţara noastră. Dacă în februarie 2007 criza începea să se facă simţită pe continentul american, în România, primele efecte, prin anunţuri de şomaj şi disponibilizări aveau să fie făcute abia în noiembrie 2008.

Începutul crizei economice

În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate.

În luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi.

Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.

Naţionalizări în lanţ

Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată pentru a fi salvată de la faliment.

În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La jumătatea lui martie,  JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED.

La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante.

Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.

Bursele din toată lumea, pe roşu Pe 17 septembrie, bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în timp ce  băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă.   Fuziuni şi naţionalizări masive în toată lumea

Pe 18 septembrie, Banca britanică Lloyds TSB cumpără HBOS, instituţie financiară concurentă iar la mai puţin de o săptămână, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorităţilor federale.

Tot în septembrie, compania de asigurări belgiano-olandeză Fortis este ajutată de statele belgian, olandez şi luxemburghez.

Banca britanică Bradford and Bingley este naţionalizată. Tot acum şi Banca Dexia este naţionalizată de autorităţile franceze şi belgiene.

Reuniuni de urgenţă şi planuri de salvare

La începutul lui octombrie, Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe  4 octombrie, reuniunea de urgenţă a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reuşesc să ajungă la un acord privind înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare aflate în dificultate.

Londra anunţă un plan de salvare care include o naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială, în condiţiile în care bursele sunt în scădere.

Tot în octombrie, BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg, devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa.

Pe 12 octombrie, cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune: garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor. La 15 octombrie, Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după 1987.

Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.

BIM: 20 de milioane de şomeri până la sfârşitul lui 2009

În octombrie, Biroul Internaţional pentru Muncă (BIM) estimează că efectele crizei financiare vor antrena  pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în lume până la sfârşitul anului 2009.

Tot mai multe state cer ajutor FMI

Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaţional un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face faţă crizei care îi distruge sistemul bancar. Tot acum şi Ucraina cere un împrumut de 16,5 miliarde de dolari .

În tot acest timp, euro ajunge la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din aprilie 2006. FMI, UE şi Banca Mondială anunţă că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei.

Industria auto, următoarea victimă a crizei Pe 18 noiembrie, GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni.

În aceeaşi perioadă, preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni:  52,55 USD pe baril pe piaţa de la New York.  Statele din Nordul Europei vor acordă Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

Previziuni sumbre pentru România

În noiembrie, Moody's anunţă că România ar putea intra în recesiune în 2009. Tot acum, intră în vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%. ArcelorMittal avertizează că ar putea concedia 16% dintre angajaţi, începând cu ianuarie 2009.

Tot pe plan intern, BERD anunţă că economia României va creşte cu 3% în 2009, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori în decembrie. Azomureş decide să oprească total producţia din 2 decembrie iar companiile româneşti anunţă disponibilizări masive.