Criza din Grecia şi efectele sale: Atena a devenit cel mai nesigur oraş din Europa

Criza din Grecia şi efectele sale: Atena a devenit cel mai nesigur oraş din Europa

Criminalitatea a atins un nivel fără precedent în Grecia, pe fondul crizei economice dure pe care o traversează această ţară. În timp ce oficialii încearcă să găsească un răspuns adecvat acestei tendinţe, firmele private de securitate prosperă într-un climat social tot mai nesigur, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

Efectele crizei economice din Grecia pot fi văzute cu ochiul liber la orice colţ de stradă din Atena: magazine cu obloanele trase, câini şi pisici abandonate de stăpânii lor care nu îşi mai permit să le întreţină, grămezi de gunoaie pe străzi, strânse de-a lungul timpului, în urma repetatelor greve ale firmelor de salubrizare.

Aceleaşi străzi sunt însă bântuite de un număr tot mai mare de traficanţi şi consumatori de droguri. Locuitorii capitalei susţin că în ultimul an furturile, jafurile, prostituţia şi alte infracţiuni s-au înmulţit semnificativ.

Autorităţile recunosc această realitate. "Centrul istoric al Atenei, dar şi alte zone importante din oraş, trec printr-un proces de deşertificare şi suferă de tot felul de manifestări violente, nesiguranţă, sărăcie, prostituţie şi comerţ ilegal de droguri. Este însă dreptul cetăţenilor să recucerească centrul oraşului şi alte spaţii publice", se arată într-un comunicat remis de consiliul local al Atenei.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Oamenilor le este tot mai teamă. Este o teamă generalizată în societatea greacă", subliniază Thomas Goumenos, un student de 32 de ani care a fost jefuit recent pe străzile capitalei. Spune că a auzit de astfel de păţanii şi de la apropiaţi ai săi.

Număr record de spargeri

"Aproape un sfert din centrul oraşului Atena este considerat zonă nesigură pe timp de noapte", scrie şi jurnalistul Ioannis Michaletos într-unul din articolele sale. "Atena a devenit fără îndoială cel mai nesigur oraş din Uniunea Europeană", adăugă el.

Poliţia greacă recunoaşte şi ea că se confruntă în ultima vreme cu un val de ilegalităţi, dar pune acest fapt şi pe seama numărului tot mai mare de imigranţi. Potrivit statisticilor, numărul crimelor s-a dublat în Grecia din 2006 până în prezent în timp ce numărul spargerilor a crescut de la 72.658 în 2009 la peste 90.000 în 2010. Aproape 50.000 de spargeri au fost comise în Grecia numai în primele şase luni ale acestui an, o cifră record, după cum recunosc autorităţile.

Mare bătaie de cap de lau poliţiştilor tâlharii care se concentrează acum pe o un nou tip de infracţiune: urmăresc persoane înstărite, apreciere pe care o fac după hainele pe care le poartă, şi le forţează apoi să îşi retragă bani de la bancomat.

Fuga din marile oraşe

Deşi poliţia a mobilizat în aceste condiţii mai mulţi agenţi care patrulează pe motociclete pentru a fi mai operativi, locuitorii recurg şi la măsuri proprii pentru a-şi asigura securitatea. Giannis Argianas, patronul unui atelier de confecţii, spune că el şi alţi 18 vecini au pus bani împreună şi au angajat o firmă privată de pază care le monitorizează locuinţele.

Astfel de companii private de securitate au fost nevoite să îşi suplimenteze numărul angajaţilor în condiţiile unei cereri tot mai mari care vine acum din partea persoanelor fizice. Sakis Tsaoussis, patronul firmei Pyros Security, a angajat încă 100 de agenţi după ce şi-a extins serviciile cu peste 50 la sută numai în ultimele luni.

Moartea lui Manolis Kandaris, un grec de 44 de ani ucis în luna mai pentru o cameră video în timp ce îşi ducea soţia să nască la spital, a generat o altă problemă pentru autorităţi. După ce poliţia a arestat făptaşii în acest caz, doi imigranţi afgani, numărul atacurilor împotriva asiaticilor a crescut considerabil pe străzile marilor oraşe din Grecia.

Un alt fenomen social se conturează tot mai pregnant: migraţia locuitorilor din Atena şi Salonic spre satele de origine din zona continentală sau insule. În acelaşi timp, tot mai mulţi greci iau în calcul emigrarea, în condiţiile în care este foarte greu să îşi mai găsească o slujbă într-o economie cu o rată a şomajului de aproape 19 la sută.