Clienţii din România ai băncilor cu capital grecesc nu au avut nicio reacţie negativă legată de problemele cu care se confruntă statul elen.

Băncile greceşti reprezintă, în prezent, 17% din sistemul bancar românesc, iar problema Atenei poate deveni rapid problema Bucureştiului. Doar că nu pare să fie deloc aşa, cu excepţia influenţelor asupra ratei cursului valutar, pentru România criza grecească aproape că nu există, singurele semne că ceva se întâmplă fiind o linişte apăsătoare din zona băncilor şi câteva declaraţii preventorii din partea reprezentanţilor Băncii Naţionale a României (BNR), relatează revista "Capital" din această săptămână.

Decizia mai-marilor finanţelor europene de a amâna acordarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din ajutorul pe care instituţiile financiare internaţionale l-au oferit Greciei anul trecut a provocat o undă de şoc la nivel mondial. Fără aceşti bani, Grecia ar intra în default la jumătatea lunii iulie, nemafiind capabilă să-şi achite datoriile suverane.

Plan de reducere a deficitului bugetar

Liderii celor 27 de state europene au convenit cu oficialii eleni, la finele săptămânii trecute, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, ca Grecia să adopte un plan de reducere a deficitului bugetar, în valoare de 28,4 miliarde de euro, în perioada 2011-2014. Dacă planul va fi adoptat până la sfârşitul acestei luni, vor fi reluate negocierile pentru acordarea ajutorului financiar de la instituţiile financiare internaţionale.

Neformal, principalul subiect de pe agenda summitului este salvarea Greciei, vehiculându- se diverse scenarii, majoritatea cu un deznodământ pozitiv în sensul că, sub o formă sau alta, Atena va primi ajutor. Oricare ar fi decizia şi oricare ar fi evoluţiile, "lanţul contagiunii" de care vorbea Mario Draghi, preşedintele în aşteptare al Băncii Centrale Europene, are ca primă verigă pe verticală băncile greceşti, cele mai expuse în cazul unui default.

Ce se întâmplă în România?

Nimic ieşit din comun, după cum reiese din poziţia oficială a Bancpost, bancă deţinută de grupul grec Eurobank EFG şi cea mai cunoscută bancă cu capital grecesc din România, potrivit unui clasament realizat de IRES la începutul acestui an. "Sistemul bancar din Grecia este puternic capitalizat şi subîndatorat, indicatorul credite/depozite situându- se, în martie 2011, la nivelul de 118%, chiar şi după diminuarea soldurilor depozitelor la termen din piaţa locală", declară Robert Zănescu, directorul de comunicare al Bancpost.

Bancpost are o rată de adecvare a capitalurilor proprii de 22%, peste media sistemului bancar românesc şi de trei ori mai mare decât cerinţa minimă impusă de BNR.

De la începutul anului, aplicarea unei strategii de creştere a indicatorului de vânzare încrucişată (mai multe produse către acelaşi client) a dus la creşterea soldurilor depozitelor la termen, fenomen care arată o lipsă de reacţie negativă a românilor faţă de criza din Grecia.

"Bancpost pune accentul pe o strategie şi rezultate pe termen lung, în detrimentul câştigurilor imediate", explică Zănescu, adăugând că banca are ca focus, pentru a doua jumătate a acestui an, consolidarea legăturilor şi dezvoltarea relaţiilor cu clienţii.

ACTIVITATE

Stare de normalitate în piaţa bancară românească

Şi celelalte bănci cu capital grecesc din piaţa autohtonă manifestă o stare de normalitate.

Alpha Bank se luptă pentru atragerea de clienţi, oferind dobânzi la depozite peste media pieţei, iar Banca Românească a lansat, recent, o ofertă de depozit la termen cu plata dobânzii în avans.

Băncile greceşti din România nu au o problemă "Băncile greceşti din România nu au o problemă proprie. Necazurile lor pot apărea în momentul în care băncile-mamă sar confrunta cu dificultăţi, pentru că li s-ar îngreuna accesul la finanţări, şi acestea ar fi mai costisitoare", spune Aurelian Dochia.

Analistul financiar adaugă că ar fi greşit să privim cu panică la evenimentele care au loc în Grecia, dar ar fi în aceeaşi măsură eronat să credem că nu se poate întâmpla nimic grav.

De o altă opinie este Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank România.

Acesta a comentat situaţia, într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, 23 iunie, apreciind că "dacă administratorul unei bănci-mamă greceşti ar fi nevoit să taie de undeva, cu siguranţă România ar fi ultima pe listă, datorită prezenţei şi importanţei băncilor greceşti aici“. "Dacă o bancă-mamă grecească ar fi nevoită să taie de undeva, cu siguranţă România ar fi ultima pe listă, datorită prezenţei şi importanţei băncilor greceşti aici." STEVEN VAN GRONINGEN, CEO Raiffeisen Bank România