Comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Crețu a reacționat, duminică, după ce a fost acuzată de purtătorul de cuvânt al PNL Ionel Dancă că ar fi falsificat datele deficitului bugetar pentru 2018.

Ionel Dancă a acuzat că deficitul bugetar pe 2018 este rezultatul unei „falsificări” reușite cu sprijinul comisarului Corina Creţu. 

„Darius Vîlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a anunţat pe Facebook, la începutul anului, că deficit bugetar (cash) 2018 este 2,92% din PIB. Ulterior, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a confirmat că deficitul bugetar pentru anul trecut este în jur de 2,9% din PIB, iar pentru acest an şi-a propus un deficit de 2,5% din PIB”, a precizat Ionel Dancă.

Corina Crețu a scris, duminică, pe Facebook, că toate măsurile luate pentru accelerarea absorbției fondurilor UE au fost legale: 

„În legatură cu informaţiile lansate azi în presă de către purtătorul de cuvânt al PNL, doresc să fac urmatoarele precizări:

Încă de la începutul anului trecut, am avertizat autorităţile române asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018. Datorită eforturilor intense depuse de serviciile Comisiei Europene şi de autorităţile române, s-a evitat riscul dezangajării automate prin identificarea şi solutionarea blocajelor întâmpinate în procesul de implementare. Ţin să precizez că toate măsurile propuse pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene au fost făcute cu respectarea Regulamentelor de implementare a Fondurilor structurale şi de investitii europene, fiind supervizate de Serviciile Legale ale Comisiei Europene.

Iată câteva dintre aceste măsuri:

1. Modificarea mai multor programe operaţionale, pentru a direcţiona finanţarea dinspre priorităţile unde s-a înregistrat absorbţie redusă (de exemplu: transportul urban în oraşele mici), către acele domenii care prezentau o perspectivă mai bună de absorbţie(cum ar fi domeniul sănătăţii şi al întreprinderilor mici şi mijlocii);

2. Extinderea instrumentelor financiare şi fuziunea Programului Operaţional pentru IMM-uri cu Programul Operaţional Regional; modificare ce a avut un impact pozitiv privind absorbţia a 250 milioane de euro.

3. Extinderea eligibilităţii pentru noi tipuri de cheltuieli şi beneficiari - acest lucru a permis ca o serie de proiecte care nu au fost gândite iniţial să primească finanţare europeană – aşa numitele proiecte alternative - să fie luate în calcul pentru a primi finanţare. (De exemplu, a fost preluat pe fonduri europene proiectul prin care urmau să fie achiziţionate 700 ambulanţe din fonduri naţionale.)

Precizez că, în luna decembrie 2018, autoritățile din România au trimis spre aprobare Comisiei Europene proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro. Din această sumă, 571 milioane de euro (adică 64% din totalul plăților intermediare din ultimii cinci ani) reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018.

Potrivit principiului gestiunii partajate, autorităţile naţionale sunt cele responsabile de selectarea proiectelor, bineînţeles cu respectarea legalităţii şi a regularităţii cheltuielilor. În cadrul auditurilor ulterioare, Comisia Europeană poate să revină și să auditeze o parte din aceste cheltuieli pentru a se asigura ca Bugetul UE este protejat.

În plus, doresc să subliniez faptul că Comisia Europeană a respectat procedurile în vigoare atunci când a acceptat cererile de plată depuse până la data de 31 Decembrie 2018 de către autoritățile romane, procedură aplicată tuturor statelor membre, în egală măsură.

În baza acelorași regulamente, în prezent, experţii Comisiei Europene analizează toate aceste cereri de plată și, în baza acestor evaluări, vor putea decide ulterior necesitatea efectuării unor audituri, în vederea stabilirii eligibilității acestor cheltuieli”, a scris Corina Crețu pe Facebook.