Competiţiile şcolare cu taxă s-au înmulţit, tolerate de profesori şi susţinute pecuniar de familiile copiilor.

Concursurile şcolare s-au înmulţit în ultimii ani precum ciupercile după ploaie. Cauza nu o reprezintă spiritul competitiv al elevilor, ci, mai degrabă, alergătura profesorilor după bonificaţii menite să le îngreuneze salariul. Totul având drept materie primă creierele din primii ani de şcoală şi darea de mână a părinţilor.

Deşi învăţământul în România e gratuit, participarea la cele mai multe concursuri nu scade sub taxa de 10 lei, bani pe care copiii îi achită fără a primi vreo chitanţă. Mai mult, în schimbul participării, micuţii nu primesc mai mult de o diplomă, în cazul ocupării unui loc pe podium. Plată şi pentru absenţi Metoda de organizare a unui concurs este descrisă ca o maşinărie de făcut bani, pe didactic.ro, locul virtual de întâlnire a cadrelor didactice din ţară. „Nişte băieţi isteţi pun de o fundaţie, încheie un acord de parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi apoi organizează concursul. Pentru aceasta, în Comitetul de organizare, e musai să fie cooptat şi un inspector de specialitate. Se porneşte maşinăria: se trimit anunţuri în toate şcolile, educatorii şi profesorii se transformă în agenţi comerciali. Profesorul adună banii de la copii şi-i predă fundaţiei, fără să i se elibereze vreo chitanţă. Taxa îşi urmează drumul ei firesc şi se redistribuie. Oare cui?“.

Scenariul e confirmat şi de Nadia Ciochină, o învăţătoare din Piteşti. Aceasta povesteşte cum, pentru Concursul Naţional „Evaluare în Educaţie“, a adunat de la elevii doritori, din clasa a II-a, câte 20 de lei. „În momentul în care am achitat banii de concurs, nimeni nu ne-a dat vreo chitanţă pentru sumele depuse. Gândiţi-vă că numai la nivelul judeţului Argeş au participat sute de copii! Mai mult, ni s-au cerut bani - la proba de matematică - chiar în ziua concursului, inclusiv pentru cei care s-au înscris, dar care, din motive de sănătate, nu s-au mai putut prezenta“, povesteşte Ciochină. Recorectare din motive financiare Dacă taxa de participare se plăteşte cu sfinţenie, premiile pentru cei care le merită se fac uitate. „La concursul acela, 27 de elevi au obţinut punctaj maxim, printre care şi şase elevi din clasa mea. Nu vă imaginaţi bucuria acestor copilaşi care au aflat că sunt premianţi!“, povesteşte învăţătoarea.

Bucuria a fost însă de scurtă durată: Fundaţia „Evaluare în Educaţie“ a considerat că sunt prea mulţi premianţi în Argeş şi „a recorectat“ lucrările cu punctaj maxim, schimbând regulamentul concursului după desfăşurarea acestuia şi ignorând baremul. „La două săptămâni după concurs, notele copiilor au fost modificate, probabil pentru că acest lucru micşora prea mult profiturile fundaţiei. Cum să mă duc acum să le spun copiilor că nu mai au premiul întâi?“, întreabă învăţătoarea. Inspectoratul se jură că nu ştie Inspectoratul şcolar se spală pe mâini, precizând că nu se ştie de existenţa unor astfel de competiţii. Cu toate că fiecare concurs, pentru a fi organizat, trebuie să aibă avizul instituţiei. „E strict interzis a se lua bani pentru participarea la concursurile şcolare.

E adevărat că noi nu asigurăm partea financiară, însă fundaţiile trebuie să-şi asigure fondurile din sponsorizări sau de la consiliile locale“, spune Marian Banu, inspector de imagine în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care conchide că, „oricum, elevii nu sunt obligaţi să participe“. Faptul că nu sunt obligaţi să participe este mai greu de explicat unui elev de 8 ani. „Se simte neglijat dacă vede că ceilalţi participă, şi atunci îi cere părintelui bani“, explică Ciochină cum creşte numărul participanţilor. Soluţie: neparticiparea

Pe forumurile site-urilor educaţionale, profesorii blamează discriminarea pe care o creează astfel de competiţii. „Un concurs e bun dacă îi antrenează pe toţi elevii clasei, fără restricţii. Odată solicitate taxele, concursul devine discriminatoriu şi conduce la ideea că participanţii trebuie să fie recompensaţi, iar cadrele didactice să obţină puncte“, spune un forumist. Altcineva priveşte problema din punctul de vedere al copiilor: „Competiţia la vârste fragede e în detrimentul dezvoltării copilului. Unii psihologi spun că, până la 10 ani, copiii nu ar trebui implicaţi în competiţii. Copiii nu au discernă mânt, suferă enorm când sunt depăşiţi.

De aici rezultă neîncrederea în forţele proprii, pierderea respectului de sine“. „Evitarea concursurilor cu taxă“ - aceasta e rezolvarea pe care o propun profesorii. „Fiţi siguri, cineva profită, iar noi, profesorii, devenim nişte veritabili «agenţi comerciali». Spiritul competitiv poate fi întreţinut şi pe alte căi, mult mai puţin costisitoare. Se pot organiza concursuri în cadrul şcolii sau pe internet. Costurile ar fi practic nule“, spune profesorul Borodi. O altă soluţie ar fi ca dascălii să-i sfătuiască pe părinţi să nu-şi mai lase copiii să participe la concursurile cu taxă.  DE LA MIC LA MARE Grădiniţele, aceeaşi poveste

La grădiniţă, spun autorităţile, concursurile nu şi-au făcut încă loc. „Se organizează un fel de concurs menit să le testeze copiilor abilitatea de a lucra cu calculatorul. Este organizat de grădiniţă şi nu-i costă pe părinţi niciun ban“, spune inspectorul Conona Petrescu. Părintele unui copil dintr-o grădiniţă din Capitală are însă o altă variantă: „În fiecare an, fetiţa mea participă la un concurs despre care nu ştiu prea multe. Fetiţa e mică şi nu ştie să-mi explice prea bine, iar educatoarea nu dă prea multe detalii. Plătesc câte 10-20 de lei, iar copilul primeşte, în schimb, o diplomă de participare şi nici un premiu“, spune mămica resemnată.

CONSTANŢA

Părinţii care nu au bani de înscriere sunt revoltaţi

Aproape trei sute de elevi din mai multe şcoli din judeţul Constanţa au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la prima ediţie a concursului naţional de matematică „Euclid“. Înscrierea la o asemenea competiţie se plăteşte. Mai exact, părinţii sunt cei cărora li se forţează mâna să plătească o taxă de 25 lei pentru fiecare din cele patru etape. La acest tip de concurs pot participa elevi din clasa a II-a până în clasa a XII-a. „Este, de fapt, un concurs privat, ca şi altele care se desfăşoară de mai mulţi ani în România, toate cu aprobarea Ministerului Educaţiei“, explică inspectorul de matematică al ISJ Constanţa, Cristian Pătrană. „Copiii se simt marginalizaţi“

Elevii cu rezultate bune sau foarte bune la matematică, dar care provin din familii nevoiaşe sunt însă dezavantajaţi. Este cazul unei eleve de 8 ani, din Năvodari, ai cărei părinţi se declară depăşiţi de cheltuielile casei. „Unde vreţi să se mai sacrifice părinţii? Pentru unii dintre noi, 25 de lei e foarte mult. Fetiţa mea este cea mai bună la matematică şi anul trecut, când ne-au cerut 8 lei şi am dat banii, a câştigat locul întâi“, explică Gigi Petrovici, tatăl fetiţei.   „Ideea o fi bună pentru şcoală, dar nu este bună pentru copii. Ei văd că cei care îşi permit să plătească taxa şi obţin măcar o diplomă de participare sunt mai slabi la matematică şi atunci se simt marginalizaţi, încep să plângă şi cer bani“, spune Gigi Petrovici. „Dacă nu aş avea bani să mă duc, aş vedea eu, m-aş împrumuta numai ca să mă duc la concurs“, confirmă presiunile Andra Coman, din clasa a V-a.

Profesorul organizator al concursului „Euclid“ de la şcoala din Năvodari, Maria Burlaciuc, susţine însă că elevii nu sunt obligaţi să participe. „Un asemenea concurs îi obişnuieşte însă pe elevi de mici cu competiţia“, încearcă Burlaciuc să convingă. „De concurs se ocupă profesorii din diferite şcoli, care iau direct legătura cu organizatorii. E vorba despre o fundaţie din Bucureşti, a profesorului Ion Savu. Dumnealui are un protocol încheiat cu Ministerul Educaţiei, protocol în baza căruia are voie să organizeze concursul, iar subiectele vin pe e-mail“, explică profesoara.

Jumătate din banii colectaţi de la elevi ajung la fundaţia organizatoare, iar jumătate rămân la şcoală, pentru profesorii supraveghetori, corectori, consumabile. Pentru a fi mai atractiv, iniţiatorii anunţă în regulamentul de desfăşurare a concursului, postat pe internet, că, indiferent de punctajul obţinut, elevii participă la o tombolă. „Primesc un cod şi apoi ne anunţă pe site tragerea la sorţi, după modelul 6 din 49 de la Loteria Naţională, şi toţi elevii care au acest cod vor fi premiaţi cu memory stick-uri, MP3 playere, telefoane mobile sau poate să nu obţină niciunul“, explică profesoara. „Un fel de condamnare subînţeleasă“   Spre deosebire de unitatea de la Năvodari, Şcoala Generală „Ion Jalea“ din Constanţa a refuzat participarea la concursul „Euclid“. „Sunt prea multe concursuri. Anul trecut am participat şi noi la Concursul Naţional pentru Evaluare în Educaţie, unde copiii au plătit o taxă de 20 lei“, explică directorul şcolii, Mihaela Calenici. Directorul este solidar cu copiii sârguincioşi, dar prea săraci pentru a participa. „Copilul care este foarte bun este mulţumit că are 10 la clasă. Pentru el nu mai contează competiţia externă, pentru că nu vizează un astfel de ţel. El ştie din start că este un fel de condamnare subînţeleasă“, consideră Calenici. (Feri Predescu) EXPLICAŢII „Trebuie să punem şcolile la dispoziţie“ Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa susţine că nu este implicată în asemenea concursuri. „Dacă există aprobarea ministerului, noi trebuie să le punem unităţile şcolare la dispoziţie“, se explică inspectorul general şcolar Marian Sîrbu.

Şeful ISJ nu ştie dacă fundaţiile care organizează concursurile cu taxă sunt verificate de autorităţile de control financiar. „Pot fi câstiguri foarte mari şi, dacă ele sunt luate de nişte persoane care şi le folosesc pentru ele, atunci sigur că asta poate fi o mare problemă“, conchide Marian Sîrbu.