Ca să vă feriţi de problemele cu inima, testaţi-vă grăsimile din sânge încă din tinereţe şi faceţi plimbări lungi.

Colesterolul mărit nu este o problemă care apare la bătrâneţe. Noi studii, citate pe www.cnn.com, arată că valorile grăsimilor din sânge încep să crească pe la 20-30 de ani. La aceste vârste ar trebui deja să vă îngrijiţi mai mult de sănătate. Avertismentul este adresat în special femeilor, care au impresia că sunt mai puţin expuse colesterolului crescut, în comparaţie cu bărbaţii.

1. Jumătate dintre femeile de 50 de ani au colesterolul crescut

Aproape un sfert dintre femeile care împlinesc 30 de ani au valori uşor ridicate ale colesterolului, iar odată cu împlinirea vârstei de 50 de ani proporţia celor cu grăsimi mari în sânge ajunge pe la 50%. În schimb, un sfert dintre femeile de 30, 40 şi 50 de ani au valori scăzute ale colesterolului bun, acela care curăţă arterele. „Dacă ai colesterolul bun scăzut (HDL) şi pe cel rău crescut (LDL), riscul apariţiei bolilor de inimă se dublează“, spune cercetătorul Vasan Ramachandran de la Şcoala de Medicină din Boston (SUA).

2. Consultaţi şi medicul cardiolog, nu doar ginecologul

Multe femei nu-şi verifică valorile colesterolului, deoarece cred că aceasta este mai mult o problemă a bărbaţilor. Este cunoscut faptul că, până la menopauză, femeile sunt protejate de bolile cardiovasculare cu ajutorul hormonilor estrogeni. Astfel, chiar dacă femeile merg la doctor mai mult decât bărbaţii, ele consultă de obicei ginecologul şi mai puţin pe cei care monitorizează starea de sănătate a inimii.

3. Anumite valori vă pot induce în eroare

Mulţi oameni înţeleg greşit rolul colesterolului bun şi implicaţiile colesterolului rău, sugerează cardiologul Pamela Morris, Universitatea Medicală South Carolina din Charleston (SUA).

Un atac de cord poate să apară, independent de valorile colesterolului „bun“ şi ale celui „rău“, sugerează speciliştii.

„Sunt oameni care au valori mari ale colesterolul bun şi, totuşi, fac atac de cord. Asta pentru că au HDL-ul ridicat (colesterolul rău). De asemenea, am avut pacienţi cu infarct, la care atât HDL-ul, cât şi LDL-ul erau scăzute“, spune medicul Pamela Morris, adăugând că cel mai bine este să fie monitorizate strict ambele valori. Astfel, o femeie trebuie să aibă HDL puţin peste 60 şi LDL-ul sub 100. În situaţia în care HDL-ul scade sub 50, iar LDL-ul creşte peste 160, luaţi măsuri.

4. Vedeţi în ce măsură aveţi arterele „blocate“

Dacă valorile celor două tipuri de colesterol au luat-o razna, faceţi aşanumitul test CRP (testul de sensibilitate la proteina C reactivă). Dacă există o inflamaţie a arterelor, proteina C reactivă o să fie crescută, iar doctorul v-ar putea recomanda anumite medicamente, regim şi exerciţii fizice.

5. Folosiţi-vă de alimentele „prietene“

Diverse substanţe din alimente pot avea efecte benefice asupra colesterolului. Fibrele solubile (se găsesc în fructe şi legume moi) şi fitosterolii (se găsesc în seminţe şi în uleiul de măsline) au astfel de proprietăţi. Dieteticienii vă mai recomandă şi migdalele, merele, soia. „Ele pot să reducă zdravăn colesterolul“, spune dieteticianul Janet Brill.

6. Mersul face bine la inimă

Dacă parcurgeţi câţiva kilometri pe săptămână, inima voastră va fi mai sănătoasă. Plimbările vă ajută să ardeţi inclusiv grăsimea de pe burtă, extrem de nocivă şi des asociată cu riscul crescut de atac de cord.