Eugen Huculuci e de lângă Craiova, are 7 ani şi cel mai mult iubeşte animalele, plantele şi curăţenia.
“Nu pot să-ţi spun ce facem acolo, pentru că e secret. Dacă vrei să ştii, vii la noi şi faci reportaj! Altfel nu-ţi spun. Suntem două cluburi. Ceilalţi vor să se facă brutari. Noi vrem să ne facem doctori veterinari“, spune, ştrengăreşte, Eugen Huculuci, care are acum şapte ani şi zece luni. E în clasa întâi abia, la Liceul Teoretic din Amărăştii de Jos, o comună doljeană.
„Am avut primul club, dar l-am fărâmat. Acum am făcut altul. Nu l-am terminat de construit. Îl facem acolo, în spatele bisericii vechi. Am adus cărămizi, lemne tăiate. Avem şi fete în club. Ele ne aduc ce ne trebuie. Sunt numai surorile băieţilor, pe ele le-am primit“, vorbeşte încet Eugen, să nu ne audă mami. „Ne-am oferit să fim gunoieri“
„Să nu-mi spui Eugen, să-mi spui Joe. Aşa mă ştie lumea! Ce vrei să-ţi mai spun?“, întreabă scurt şi tot el răspunde. „Să ştii că eu mai am un club, care nu e secret. Eu şi patru băieţi ne-am oferit, la şcoală, să fim gunoieri. Copiii fac mizerie tot timpul şi eu nu-i înţeleg. Când am intrat în şcoală acum câteva zile, parcă era un coş de gunoi. Am avut o discuţie cu doamna Sabina, care e cum ar veni a doua directoare, şi a spus că o să organizeze un cerc de ecologişti“, spune pe nerăsuflate, cu ochi serioşi, Joe.
„Un ecologist este un om care ajută natura“, explică el, ca să înţelegem cu toţii. „Eu şi patru băieţi am vrut să facem cercul şi să adunăm şi alţi copii. În spatele şcolii este o mare de gunoaie. Acolo trebuia să fie o centrală, dar s-a dărâmat tot. Unii copii ajung la spital din poluare, şi asta nu e bine. Ei nu rezistă la poluare“, spune Eugen, ca un om mare. Se uită la televizor, la Animal Planet, şi tresare. Nu mai contează interviul nostru, ci cuibul de şerpi din imagine.
„Uite! Acum sunt în perioada de ecluzare. Adică ies din ouă, ce nu înţelegi?“, explică binevoitor şi revine la interviu. Dezvăluie că la serbarea de Crăciun el o să fie ajutorul Moşului.
„Nu e nevoie să-mi spui nimic. Ştiu că Moş Crăciun a existat demult, iar acum... Dar nu vreau să ne certăm!“, mai spune el, înţelept. PERIOADA „PILOT“ Cum a căzut în nas „Mie îmi place la ţară. Îmi place şi la oraş, la mami, dar e frumos şi la ţară. De-aia vreau să mă fac doctor veterinar. La 12 termin la şcoală, dup-aia vin acasă şi îl ajut pe taica. Îmi plac mult animalele. Avem câine, pisică, vacă, porumbei, cal şi capre. Am grijă de ele, şi abia dup-aia ies la poartă. Vin băieţii şi mergem la club. Ceilalţi, care vor să se facă brutari, ne bat toate animalele şi noi avem grijă de ele. Suntem în competiţie“, spune Joe şi deja suntem complici. „Înainte să vreau să mă fac doctor veterinar am vrut să mă fac pilot. Mi-am făcut un carton, dar n-am zburat decât până dincolo de gard. Am căzut în nas“, şi râde. „Nu mai vreau să mă fac pilot. Odată am făcut un desen cu planetele. Mi l-a pus doamna în catalogul special. Nici copiii de la liceu nu au făcut ca mine! Eram pasionat de planete. Am pus în desen Jupiter, Pământul, Luna, Soarele, Luceafărul, stelele“, nu s-ar mai opri din povestit.
Recomandările noastre
