Comercianţii pun preţurile mari de aici pe seama costurilor. Hainele vândute în România sub anumite branduri continuă să fie mai scumpe decât în străinătate, chiar şi după eliminarea taxelor vamale, care a venit odată cu aderarea la UE. Lipsa concurenţei de pe piaţă reprezintă principalul motiv, susţin specialiştii. Piesele vestimentare pot fi achiziţionate la noi cu preţuri mai mari decât în alte ţări deoarece comercianţii au adaosuri exagerate din dorinţa de a-şi amortiza rapid investiţia.

După ce am văzut cum transportul scump, autostră zile proaste, lipsa concurenţei şi lăcomia comercianţilor adaugă lei în plus la preţul final al laptelui sau al pâinii - produse de bază, pare cel puţin la fel de important de văzut de ce românii se îmbracă prost şi scump. Astăzi, în serialul „România, ţară scumpă“, încercăm să descifrăm misterul hainelor mult prea scumpe care se vând în magazinele de la noi.

Mai costisitor decât afară

Hainele vândute în România sub anumite branduri continuă să rămână mai scumpe decât în străinătate, chiar şi după eliminarea taxelor vamale odată cu aderarea la UE. Lipsa concurenţei este principalul motiv, susţin specialiştii.

În plus, magazinele de haine din România nu cunosc ideea de chilipir. Se vând fie „chinezării“, fie haine foarte scumpe, dacă raportă m preţul la puterea de cumpă rare. Conceptul de „outlet“ - magazine în care sunt vândute mai ales haine din sezoanele trecute -, se dezvoltă cu mare lentoare, în principal din cauza preţurilor mari ale terenurilor.

Raluca Hagiu, director editorial al Diviziei Reviste a grupului Ringier, şi-a dat seama, în urmă cu cinci ani, că este mai ieftin să cumperi în străinătate. „Am făcut shopping în Spania, la Mango, de unde mi-am cumpărat o pereche de pantaloni cu 30 de euro. Când am ajuns în ţară, am văzut aceeaşi pereche de pantaloni la 10 milioane de lei (1.000 de lei noi). Adică la un preţ de 10 ori mai mare. Între timp, România a intrat în Uniunea Europeană, au dispărut taxele vamale, dar preţurile au rămas la fel de mari“, spune ea. Deşi diferenţele între preţuri s-au mai redus, ele încă există.

Comercianţii pun preţurile mari din România pe seama costurilor cu transportul, a chiriilor sau a taxei de franciză, în timp ce experţii în shopping spun că ar fi vorba de fapt despre dorinţa prea mare de câştig a vânzătorilor.

EVZ a identificat o serie de motive care conduc la preţuri greu de egalat pentru hainele şi încălţămintea vândute în România. > LIPSA CONCURENŢEI. H&M, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din Europa, nu a ajuns încă în România. Se spune că intrarea suedezilor este iminentă, dar nu mai devreme de trei ani. „România este o piaţă interesantă, dar nu avem planuri concrete aici“, spun reprezentanţii lanţului. H&M nu este singura marcă de îmbrăcăminte de preţ mediu care lipseşte din România. Benetton, C&A şi Naf-Naf au intrat cu magazine la noi într-un moment în care românii nu erau obişnuiţi să se îmbrace „de firmă“. Au ieşit, dezamăgiţi de vânzările proaste, iar acum îşi plănuiesc revenirea. Alţii, precum Gap sau JLo, se pregătesc să intre în România chiar din toamna acestui an.

„În condiţiile în care concurenţa nu este suficient de mare, anumite magazine îşi permit să ţină preţurile ridicate“, spune Raluca Hagiu, director la Divizia Reviste a Ringier. Opinia specialistului în shopping este împărtăş ită şi de Ailin Ibraim, fashioneditor al revistei „Bolero“. „Lipsa concurenţei cred că este factorul principal care determină nivelul aberant al preţurilor din România. Deocamdată, piaţa este destul de săracă, dar sunt convinsă că, odată ce vor intra şi alţi jucători în peisaj, lucrurile se vor schimba radical“, spune ea. > SPECULATORII. „Adaos comercial între 0% şi 300%.“ Este un anunţ care vă întâmpină la intarea în majoritatea magazinelor cu haine scumpe, dar şi în cele poziţionate pe preţ mediu. „Hainele sub brandurile internaţionale pot fi achiziţionate la noi la preţuri mai mari decât în alte ţări deoarece comercianţii îşi permit să practice adaosuri exagerate din dorinţa de a-şi amortiza rapid investiţia“, spune Ailin Ibraim.

300% este limita superioară declarată pentru adaosul comercial practicat în magazinele de firmă.

Mai alarmant este faptul că plătim scump piese de îmbrăcăminte contrafăcute. Un raport al Poliţiei de Frontieră arată că circa 40% din hainele „de fiţe“ comercializate în România sunt contrafăcute şi provin din China, Turcia, Bulgaria sau Emiratele Arabe Unite.

Şi taxele de franciză scumpesc hainele. „Hainele Zara vândute în România sunt cu 20% mai scumpe decât în Spania şi în Portugalia, ţările unde sunt fabricate articolele de îmbrăcăminte. Diferenţa acoperă costurile de transport, depozitarea, salariile“, ne-a declarat un reprezentant al Inditex, proprietarul lanţului de magazine Zara, poziţie susţinută de toţi retailerii de îmbrăcăminte de la noi. Potrivit acestuia, trecerea diviziei din România din franciză sub coordonarea directă a companieimamă, Inditex, petrecută la începutul acestui an, a ieftinit preţurile articolelor de îmbrăcăminte cu circa 25%.

Reprezentant al proprietarului magazinelor Zara: "În România, produsele Zara sunt cu 20% mai scumpe decât în Spania; diferenţa acoperă transportul, depozitarea şi salariile." > REDUCERI „ÎN GLUMĂ“. Reducerile la noi sunt fie fictive, fie nesemnificative. Comercianţii spun că trebuie să respecte o schemă strictă de scădere a preţurilor şi că nu se ajunge la scăderi de până la 70% pentru că nu au vânzări destul de mari.

„În toate magazinele noastre există aceeaşi politică de reduceri. Acestea încep de la 20% şi pot merge până la 90%, dar trecerea de la un pas la altul se face după ce ai vândut un anumit volum. Dacă noi nu vindem acel volum, nu trecem la pasul următor şi rămânem la 20%. Aşa explică „politica reducerilor“ reprezentantul unui lanţ internaţional de îmbrăcăminte.

„În alte ţări, perioada reducerilor este o adevărată oportunitate de a investi în piese vestimentare de bază care se vând la preţuri extraordinare, pe când în România reducerile sunt „o glumă“, foarte rar ajungând la 70%“, consideră fashion-editorul Bolero. > CHIRII MARI, VOLUME MICI, CURS FLUCTUANT. Aşa cum se întâmplă şi la alimentele de import, un volum mic de produse vândute înseamnă preţ ridicat pe produs. La noi sunt doar două magazine Zara, de exemplu, şi asta doar în malluri din Bucureşti, iar costurile sunt mai mari. „Chiriile foarte mari ale spaţiilor comerciale şi volumele mici de produse vândute scumpesc articolele de îmbrăcăminte. În Londra, pe Oxford Street, sunt trei magazine Zara, iar în Paris, pe Rue de Rivoli, sunt două magazine Zara foarte mari, care sunt aglomerate chiar şi în timpul săptămânii. În weekend, în aceleaşi magazine e aproape imposibil să faci cumpărături din cauza aglomeraţiei. În Galeriile La Fayette sau în Harrods, oferta este foarte bogată, nu-ţi ajunge o zi să faci shopping, în timp ce la noi „dai gata“ un mall în doar câteva ore“, explică Raluca Hagiu.

Pe de altă parte, ca pentru orice produs importat, variaţiile puternice ale cursului de schimb îi forţează pe importatori să-şi ia o marjă de eroare mai mare. „Fluctuaţiile cursului de schimb duc la situaţia în care hainele vândute la noi să fie mai scumpe decât în afară“, este de părere şi stilistul Ovidiu Buta. > CHILIPIRURI RARE. Primul centru comercial de tip outlet din România se va deschide abia în toamnă, la kilometrul 21 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, şi va cuprinde peste 50 de magazine. În magazinele outlet sunt vândute surplusurile din fabrică sau produsele care nu au fost vândute în magazinele obişnuite, deseori aceste magazine fiind grupate în centre comerciale outlet, în alte oraşe din Europa. Aici preţurile sunt în general foarte mici, deşi produsele pot fi ale unor mărci celebre.

În Bucureşti există un singur târg de chilipiruri, „Talciocul de joi“, al stilistei Oana Kogălniceanu. Aici se vând haine vintage sub nume cunoscute, dar la preţuri foarte prietenoase.

EFECT

Mărcile populare devin lux Preţurile ridicate de la noi, precum şi nivelul de trai redus poziţionează mărci precum Zara, Mango, Bershka sau BSB ca branduri de lux. În străinătate, produsele acestor firme se adresează cu precădere clienţilor cu venituri mici sau medii. „La noi, comercianţii îşi mai permit încă să speculeze dorinţa românilor de a se îmbrăca bine, iar cheltuielile de transport, inflaţia sau taxele nu justifică preţurile dacă ne gândim că afară chiria spaţiilor comerciale şi mâna de lucru costă mai mult. Dacă vorbim despre branduri de lux, în România mai există şi riscul de a da banii pe falsuri sau pe haine din sezoanele trecute care ar trebui să aibă un discount considerabil“, spune stilistul Bolero. DIN ROMÅNIA SAU DIN STRĂINĂTATE

De unde ne îmbrăcăm? Raluca Hagiu, director editorial al Diviziei Reviste a grupului Ringier, e tranşantă: „Deşi au apărut şi în România multe branduri internaţionale, prefer în continuare să fac cumpărături în străinătate. Din trei motive: oferta este mult mai generoasă - inclusiv în privinţa magazinelor de designer, preţurile sunt mai accesibile - iar reducerile consistente - şi vânzătorii ştiu să se poarte frumos cu un potenţial client“.

Ailin Ibraim, fashion-editor al revistei „Bolero“, are aceleaşi preferinţe: „Eu prefer să cumpăr din străinătate şi nu din snobism, ci pentru că este mult mai convenabil, preţurile sunt mai mici, iar oferta mult mai diversificată“.

CITIŢI ŞI:

De ce este România o ţară scumpă