Mâncaţi din patru în patru ore, mestecaţi bine alimentele, evitaţi cafeaua, alcoolul şi aspirina pe stomacul gol şi alimentele prea reci sau prea fierbinţi pentru a preveni gastritele.

Stresul, consumul alimentelor acide (condimente, cafea, alimente acre, cu conservanţi şi coloranţi artificiali), mesele neregulate sau excesele alimentare - acestea sunt principalele cauze ale gastritei, afecţiune care atinge două persoane din trei.

Gastrita apare atunci când aciditatea stomacului scapă de sub control, distruge mucoasa protectoare şi începe să atace pereţii stomacului, provocând senzaţia de arsură în "capul pieptului", de balonare, scăderea poftei de mâncare şi senzaţia de prea plin.

Durerile şi tot tacâmul de simptome se resimt mai intens "pe stomacul gol" sau în timpul meselor copioase. Netratată la timp, gastrita se poate transforma în ulcer sau hemoragii abdominale (apar scaune cu sânge).

Medicii explică cinci greşeli zilnice care pot duce la apariţia gastritelor şi vă învaţă cum să vă protejaţi.

Nu răbdaţi de foame şi nu mâncaţi la nervi

Stresul. Stresul poate modifica impulsurile nervoase şi secreţiile hormonale, perturbând buna funcţionare a intestinului.

"Combinaţia dintre job solicitant, griji familiale, datorii sau alte surse de stres stimulează producţia de suc gastric în exces şi poate duce la apariţia gastritelor şi a ulcerului", atrage atenţia specialistul în alimentaţie Corina Zugravu.

Alimentaţia haotică. Abuzurile alimentare, nerespectarea orelor de masă, "flămânzirea" prelungită, timp în care stomacul "roade în gol", sunt factori care cresc aciditatea şi favorizează apariţia gastritei.

"Respectaţi cele trei ore de mese plus două gustări, mestecaţi bine alimentele, nu vă aşezaţi la masă când aveţi nervi, nu mâncaţi cu mai puţin de trei ore înainte de culcare şi nu faceţi sport imediat după masă. Evitaţi alimentele care irită stomacul şi cresc aciditatea: grăsimi, prăjeli, carne în cantităţi mari, alimentele de tip fast-food, dulciurile, sarea în exces, alimentele prea fierbinţi sau prea reci şi condimentate, ceapa şi usturoiul, băuturile carbogazoase", recomandă medicul.

Este indicat să mâncaţi carne slabă de viţel, pasăre, peşte slab, lapte, brânză proaspătă de vaci, ouă fierte moi, făinoase-griş, paste, pâine veche de o zi, fructe dulci şi bine coapte şi să beţi ceaiuri de mentă, sunătoare, tei.

Fără cafea, ţigară şi paracetamol pe stomacul gol

Cafeaua, ţigara şi alcoolul. Evitaţi consumul de cafea (mai ales pe stomacul gol), ceai negru, alcool şi renunţaţi la fumat. Cele trei "vicii" irită tubul digestiv, cresc aciditatea şi îngreunează activitatea ficatului.

Abuzul de medicamente. Aspirina, analgezicele (paracetamol), antiinflamatoarele (ibupofen, indometacin, diclofenac, cortizon), dar şi antibioticele pot leza mucoasa stomacului, mai ales dacă sunt administrate pe stomacul gol.

Spălaţi-vă pe mâini

Bacteria Helicobacter pylori. Unele gastrite sunt cauzate de bacteria Helicobacter pylori, care populează natural stomacul. Bacteria este extrem de nocivă şi poate provoca nu doar gastrite, ci şi ulcer şi, în timp, chiar cancer gastric. Celulele lezate se atrofiază şi mor, lăsând loc enzimelor digestive "să mănânce" ţesutul tubului digestiv. Este important să respectaţi regulile de igienă, pentru că bacteria se poate transmite şi prin mâini murdare.

TRATAMENT

"Ajustarea" regimului alimentar şi pastile anti-aciditate

Primele semne ale gastritei sunt: senzaţia de arsură şi apăsare în capul pieptului, greaţă, vomă, balonare, indigestii frecvente. Diagnosticul clar se poate stabili în urma unui examen radiologic cu bariu sau în printr-o endoscopie, ce permite medicului să exploreze interiorul esofagului, stomacului şi a primei părţi a intestinului subţire (duodenul).

Endoscopul este introdus prin gură şi înaintează uşor la nivelul gâtului, până ajunge la nivelul esofagului, stomacului şi duodenului. Astfel se pot depista eventualele iritaţii, inflamaţii, leziuni, modificări de culoare, subţierea mucoasei etc.

"Tratamentul constă în respectarea regulilor alimentare, în paralel cu administrarea de medicamente care reduc secreţia de acid gastric (ranitidină) şi antibiotice, în cazul în care este provocată de bacteria Helicobacter pylori", adaugă medicul nutriţionist Corina Zugravu.