Cei 300 de muncitori asiatici care protestează în fața Ambasadei Chinei din București au devenit subiect pentru presa din Occident.
Zhang Xing Yu, 42 de ani, a venit în România acum trei luni și a muncit doar una, deși susține că i s-a promis un loc de muncă pentru cel puțin un an. Are acasă, într-un orășel din China, doi copii și spune că nu mai are niciun ban să le trimită. De aproape o lună locuiește într-un cort improvizat instalat vizavi de Ambasada Republicii Chineze la București, mănâncă din ajutoarele primite și se spală în spatele cortului, în Lacul Herăstrău.
Zhang Xing Yu încearcă să transmită prin semne că nu are niciun ban în buzunar. Că stă zi de zi în frig, doarme pe bagaje și cutii de carton și are deasupra capului doar un plastic. Deși nu știe o boabă dintr-o limbă internațională, povestea sa a devenit, începând de ieri, una universală, putând fi văzută și comentată din Europa până în Asia. Și asta după ce soarta lui Zhang Xing Yu și a compatrioților săi, adunați în semn de protest în fața Ambasadei Chinei, a fost transformată în subiect de presă de către publicații prestigioase ca „Herald Tribune”, dar și de canale de știri precum Euronews. „La început, firma vrut mulți, mulți, mulți chinezi” Explicațiile lui Zhang Xing Yu sunt traduse de un muncitor de 23 de ani, Gao Lin, singurul care știe câteva cuvinte în română, devenit astfel un fel de lider neconvențional al celor în jur de 300 de chi nezi „cazați” temporar în fața ambasadei.
Gao Lin e în România de 10 luni. La în ceput a câștigat „bani buni”, cam 800 de euro pe lună, dar apoi a primit doar jumătate, iar, la final, a fost dat afară fără nicio explicație. „La început firma vrut mulți, mulți, mulți chinezi, dar dat afară jumătate în ianuarie. Noi crezut că e de muncă în România și venit fericiți. Dar acum nu fericiți”, spune Gao Lin. „Nu i-a dat nimeni afară” Majoritatea protestatarilor au venit în România în urma unui contract încheiat de firma de construcții Eurostone Developer cu o companie de recrutare din China. Președintele Eurostone Developer, Ran Azor, are însă o cu totul altă versiune cu privire la situația cetățenilor chinezi: „Nu i-a dat nimeni afară, au intrat în grevă la începutul lui februarie. Avem acte prin care putem dovedi că le-am plătit salariile la toți, le asiguram cazare și mâncare. Ei au decis să plece, aducând astfel daune companiei. Ne-au lăsat cu proiectele începute”. Pentru Eurostone Developer au lucrat în jur de 800 de cetățeni chinezi, din care, în prezent, au mai rămas doar 200. Potrivit lui Ran Azor, un motiv al grevei ar putea fi găsit în grijile neîntemeiate ale muncitorilor cu privire la vize, la locurile lor de muncă, la criza financiară. În plus, acesta bănuiește implicarea unor oameni de afaceri chinezi din București, interesați de noi forțe de muncă pentru afacerile lor. Porțile ambasadei, închise
În ciuda atenției acordate subiectului de presa română și internațională, Ambasada Chinei la București nu are încă un răspuns pentru situația protestatarilor. „Nu ne ajută cu nimic. Nu avem pâine, nu apă, numai haine subțiri, dar nu vin la noi”, spune Gao Lin.
Într-adevăr, la sediul Ambasadei Chinei de pe Șoseaua Nordului nici un oficial nu are timp de discutat acest subiect, nici cu protestatarii, nici cu jurnaliștii. Iar formula de refuz este enunțată scurt și fără prea multe posibilități de interpretare: „Faceți programare săptămâna viitoare”.
CHIRIAȘI NEDORIȚI
Dați afară și din Hotelul Măgurele
100 dintre chinezii rămași pe drumuri în urma neînțelegerilor dintre firma română și cea chineză au fost dați afară, pe la jumătatea lunii ianuarie, și din Hotelul Măgurele, un hotel de două stele din orașul cu același nume de lângă București. Hotelierul se plânge că asiaticii i-au devastat etajul la care au fost cazați, iar recepționera a spus că mulți dintre clienți s-au plâns de mirosul din clădire. Mai mult, datoriile pe care firma română le are la hotel au fost depășite de costurile renovărilor necesare în urma perioadei în care au fost cazați acolo muncitorii chinezi, și administratorul hotelului amenință cu procesul. Firma din București a renunțat la contractul de cazare pentru că i s-a cerut să plătească o parte din cheltuielile pentru utilități. Asta pentru că angajații lor găteau, spălau și se încălzeau alimentându-se de la prizele și de la țevile de gaz din unitatea hotelieră. Nici colaborarea cu firma chineză nu a mai continuat, iar aceasta din urmă s-a angajat să-i trimită pe muncitori înapoi în China. (Andreea Ciupercă)
AJUTOARE. Muncitorii chinezi se hrănesc cu alimente primite de pomană
Foto: Răzvan Vălcăneanțu
Recomandările noastre
