Social
ChatGPT, provocat să rezolve o problemă veche de 2.400 de ani: Cercetătorii, uimiți de răspuns
ChatGPT. Sursa foto: Franz Bachinger/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Filosoful grec Platon a scris, în jurul anului 385 î.Hr., despre modul în care Socrate provoca un elev cu problema „dublării pătratului”. Când i s-a cerut să dubleze aria unui pătrat, elevul a dublat lungimea fiecărei laturi, fără să știe că fiecare latură a noului pătrat ar trebui să aibă lungimea diagonalei pătratului originalul.
ChatGPT, provocat să rezolve o problemă veche de 2.400 de ani: Cercetătorii, uimiți de răspuns
Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge și de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au ales problema pentru ChatGPT datorită soluției sale greu de înțeles. Încă de la scrierile lui Platon, acum 2.400 de ani, cercetătorii au folosit problema dublării pătratului pentru a afla dacă cunoștințele matematice necesare pentru a o rezolva problema sunt „în noi”, eliberate prin rațiune, sau obținută doar prin experiență.
Deoarece ChatGPT, la fel ca alte modele lingvistice mari (LLM), este antrenat în principal pe texte și nu pe bază de imagini, oamenii de știință au considerat că există o șansă mică pentru ca răspunsul la problema dublării pătratului să existe în datele de antrenament. Aceasta înseamnă că, dacă se ajunge la soluția corectă a problemei fără ajutor, s-ar putea spune „că abilitatea matematică se învăță, nu este înnăscută”.
Răspunsul arată că AI nu repeta informații, ci generzază idei noi
După cum este descris în studiul publicat pe data 17 septembrie în revista International Journal of Mathematical Education in Science and Technology , ei au cerut chatbot-ului să dubleze aria unui dreptunghi folosind un raționament similar.
Răspunsul AI a fost acela că, „din moment ce diagonala unui dreptunghi nu poate fi folosită pentru a-i dubla aria, nu există nicio soluție geometrică”.
Socrate, sursa Foto: Dreamstime.com
Nadav Marco de la Universitatea Cambridge și profesorul Andreas Stylianides, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, știau că există o soluție geometrică. Nadav Marco a precizat că șansele ca această afirmație falsă să existe în datele de antrenament ale ChatGPT sunt „extrem de mici”, ceea ce înseamnă că AI improvizează răspunsuri bazate pe discuțiile anterioare despre problema dublării pătratului, un indiciu clar că nu repeta informații, ci genera idei noi.
„Când ne confruntăm cu o problemă nouă, instinctul nostru este adesea să încercăm lucruri pe baza experienței noastre. În experimentul nostru, ChatGPT pare să facă ceva similar. La fel ca un cursant sau un cercetător, pare să vină cu propriile ipoteze și soluții”, a explicat Nadav Marco.
Ce putem înțelege din acest experiment
Studiul aduce o nouă perspectivă asupra întrebărilor legate de versiunea „raționamentului” și „gândirii” oferită de inteligența artificială (AI), au declarat oamenii de știință.
Pentru că a părut să improvizeze răspunsuri și chiar să facă greșeli asemănătoare elevului lui Socrate, Marco și Stylianides au sugerat că ChatGPT ar putea folosi un concept cunoscut în educație. Mai exact, zona dezvoltării proxime (ZDP), arată distanța dintre ceea ce știm și ceea ce putem învăța.
Echipa este precaută în privința rezultatelor, avertizând să nu credem că ChatGPT „rezolvă lucrurile” așa cum facem noi. Cu toate acestea, Marco a etichetat comportamentul ChatGPT drept „asemănător cu cel al unui cursant”, informează livescience.com.
