Ministerul Sănătăţii se va ocupa de tratarea dependenţilor de droguri. Specialiştii prognozează însă închiderea respectivelor unităţi.
Centrele de tratament pentru toxicomani ale Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) vor fi preluate de Ministerul Sănătăţii (MS). Aşa a anunţat, ieri, ministrul internelor Dan Nica, care - după ce a propus, în guvern, desfiinţarea ANA şi reorganizarea ei în cadrul Poliţiei, fără a stipula însă nimic în lege despre soarta centrelor de tratament - a ajuns la concluzia că poliţiştii „nu se pot ocupa şi de prinderea traficanţilor, şi de tratarea lor”. „(...) partea de tratament şi de îndrumare a celor care se află sub influenţa drogurilor aparţine MS, şi nu Internelor”, a spus Nica.
„În urma unor discuţii pe care le vom avea cu reprezentanţii MS, probabil vom modifica legea, astfel încât aceştia să preia centrele de tratament”, au explicat oficialii Internelor. Pentru cei de la Sănătate, lucrurile nu sunt însă la fel de clare. „Am luat act de propunerea ministrului Nica. Atunci când vom primi documentele necesare, le vom analiza şi vom lua o decizie”, a precizat Mihai Ursa, purtător de cuvânt al MS.
„Cert este faptul că, în acest moment, nimeni nu vrea să-şi asume responsabilitatea pentru menţinerea acestor centre «în stare de funcţionare», deoarece nimeni nu înţelege importanţa lor”, susţin specialiştii.
Miza: banii publici Opinia acestuia este împărtăşită şi de Eugen Hriscu, psihiatru la Centrul de Asistenţă a Adicţiilor „Alexandru Obregia”, din Capitală. „Pe de-o parte, Ministerul Sănătăţii nu are voinţa politică de a investi în acest domeniu. Pe de altă parte, centrele vor fi distruse încetul cu încetul, dacă vor fi trecute în subordinea MS doar din punct de vedere legal, fără să desemnezi pe cineva care să le coordoneze”, arată psihiatrul. În opinia acestuia, miza desfiinţării ANA şi, implicit, a centrelor de tratament o reprezintă, de fapt, banii publici. „Sub pretextul economisirii banului public, se iau însă hotărâri pri pite şi se va ajunge la cheltuirea unor sume mai mari. Motivul: dacă prevenirea este proastă, o să avem de-a face cu din ce în ce mai mulţi consumatori de dro guri. De aici rezultă creşterea infracţionalităţii şi a numărului de cazuri de infectare cu HIV sau hepatită C”.
Pe de altă parte, spune Hriscu, prevenirea şi tratamentul ar trebui gestionate de aceeaşi instituţie. „Dacă nu este normal ca poliţiştii să se ocupe şi de tratament, atunci nu ar trebui să facă nici prevenire. Un exemplu în acest sens este campania poliţiei, intitulată «Drogurile ucid», care stârneşte mai mult curiozitatea tinerilor pentru stupefiante”, a conchis specialistul.
URMĂRI
Sănătatea ar putea prelua doar 5 centre din 52
Dacă transferul va fi parafat printr-o ordonanţă de urgenţă, Ministerul Sănătăţii ar putea prelua, practic, doar cinci centre (trei în Capitală şi câte unul în judeţele Iaşi şi Bihor) din cele 52 existente la nivel naţional şi în care se acordă asistenţă şi tratament toxicomanilor. „Celelalte 47 de unităţi nu au personalitate juridică şi au funcţionat până acum sub forma unui serviciu oferit de ANA. Odată ce agenţia este desfiinţată pe 15 martie (astăzi), se pune problema modului în care acestea mai pot funcţiona”, au explicat specialiştii. Potrivit statisticilor oficiale, doar în Capitală există 17.000 de tineri care consumă de ani buni heroină, peste 1.000 dintre aceştia aflându- se pe listele de aşteptare ale centrelor pentru a obţine tratament.
Recomandările noastre
