EVZ Special
Cei șase Primari ai Capitalei care au aprins luminile modernizării în perioada 1864-1870
Primăria Capitalei. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Deși București (atestat documentar în timpul domnitorului Vlad Țepeș la 20 septembrie 1459) a avut parte de o administrație instaurată de către domnitori, prin intermediul „județului” ca administrator (primul fiind atestat Necula al lui Bobanea, la 13 mai 1563), administrația modernă a Capitalei (București este capitală din timpul domniei lui Gheorghe Ghica în 1659), ca Primărie începe de la 7 august 1864, o dată cu numirea primului Primar, în conformitate cu Legea Comunală dată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza care a intrat în vigoare la 1 iulie 1864.
În intervalul 7 august 1864- 31 ianuarie 1870, Capitala a avut șase primari. Legea prevedea alegeri de primari și consilieri doar în comunele rurale în timp ce în comunele urbane (orașele) Domnitorul numea primarul din rândul celor mai bine poziționați 2 consilieri comunali.
Cursul Dâmboviței și piețele orașului - printre primele măsuri adoptate de Primarii Capitalei!
- Barbu Vlădoianu - 2 mandate (7 august 1864-14 octombrie 1865; decembrie 1872-31 mai 1873): a gestionat marile inundatii din martie 1965, a scos morile de apă de pe Dâmbovița, a inițiat pavarea străzilor și chiar canalizarea pe Podul Mogoșoaiei, a înființat fabrici, a introdus modernizarea piețelor, având de gestionat revolta precupeților pe care a reușit să o oprească, s-a confruntat cu câteva incendii provocate. În al doilea mandat s-a ocupat de organizarea unor fabrici pentru necesitățile Armatei, a aprobat construirea Atelierelor CFR, amenajarea spațiului Gării de Nord inaugurate la 13 septembrie 1872. A introdus tramvaiul cu cai pe tronsonul Gara de Nord (atunci Târgoviștei)-Calea Moșilor.
- Constantin I. Iliescu (15 octombrie 1865 - martie 1866) a gestionat problemele legate de inundațiile și incendiile precedente. Fusese Ministru de Finanțe (16 martie-11 octombrie 1863) în Guvernul Dr.Kretzulescu, deci era omul cifrelor. A asigurat liniștea și ordinea publică în momentul detronării lui Alexandru Ioan Cuza.
Primarii aflați în momente cheie și care au luat măsuri esențiale
- Dimitrie Brătianu (martie 1866- 28 februarie 1867). I-a înmânat în Pădurea Băneasa la 10/22 mai 1866, Cheia Orașului, Domnitorului Carol I al României. El a vegheat ca ordinea publică și siguranța cetățenilor să nu fie în pericol.
- Costache Panaiot (1 martie 1867 -noiembrie 1868) și-a adus contribuția la construcția actualului Bulevard Elisabeta (calea care să lege Palatul Universității de Mânăstirea Cotroceni), a semnat contractele pentru concesiunea gazului aerian pentru iluminat în București. S-a pus piatra de temelie, la 10 septembrie 1868, a actualei Gări de Nord.
Infrastructura Capitalei a fost inițiată de către primari celebri
- Panait Iatropol (noiembrie 1868-mai 1869). Ginecolog cu studii la Paris, angajat al Spitalului Colentina și responsabil al Eforiei Spitalelor Civile pe linia ginecologiei, el a fost preocupat de construcția și de modernizarea spitalelor Capitalei. A fondat în 1876, alături de alți reprezentanți ai elitei Capitalei, Societatea Română de Cruce Roșie.
- Gheorghe Grigore Cantacuzino (mai 1869-31 ianuarie 1870) a definitivat conectarea Capitalei pe calea ferată cu orașul Giurgiu pornind de la Gara Filaret (azi Autogara Filaret). Totodată, a înaintat demersurile pentru finalizarea Gării de Nord și pentru lucrările care să lege feroviar București de Ploiești, Galați și Roman. A construit Fântna din Parcul Carol care-i poartă numele, aceasta fiind decorată de sculptorul Karl Storck. Și-a construit pe Calea Victoriei Casa cu Lei, astăzi Muzeul George Enescu.
Așadar, cei șase primari, dintre care doi - Constantin I.Iliescu și Gheorghe Cantacuzino au fost și Miniștri de Finanțe și ceilalți au fost medici, juriști, militari - Barbu Vlădoianu, Panait Iatropol, Dimitrie Brătianu, Costacbe Panaiot au pus Capitala pe drumul modernizării infrastructurii de comunicații, industriale, sanitare, comerciale, iluminatului public cu ajutorul gazului aerian.
