Ce spune un lider al UDMR despre „mesajele provocatoare” ”Salvăm Clujul de București” şi ”Salvăm Oradea de București”

Deputatul UDMR, Attila Korodi, a participat luni seara la emisiunea ”Sinteza zilei”, de la Antena 3, pentru a explica părerea pe care o are despre mesajele de pe afişele electorale în care s-au transmis mesajele ”Salvăm Clujul de București” şi ”Salvăm Oradea de București”.

 

„Mihai Gâdea: Bună seara doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la „Sinteza Zilei”. Este o ediție așteptată nu doar de cei care trăiesc în Ardeal, ci de toți cei care locuiesc în România și care au văzut astăzi afișele UDMR: „Salvăm Clujul de București”, „Salvăm Oradea de București” și putem lua multe alte localități din Ardeal care în aceste zile au fost împânzite de afișe de felul acesta. Va fi o ediție interesantă pentru că, nu-i așa, se reiau anumite temeri și anumite teme cu privire la modul în care România ar putea să fie împărțită. În urmă cu câteva săptămâni fostul prim-ministru Adrian Năstase vorbea despre faptul că România ar putea să fie spartă în trei. Și în aceste zile un lider al unui ONG vine cu detalii în această speță spunând că se dorește o republică independentă care să fie Transilvania și România federalizată. Există o serie întreagă de lideri extremiști despre care s-a demonstrat că au fost sponsorizați de Moscova și care au venit cu un discurs xenofob în România. Aici nu mă refer la liderii UDMR și cred că dialogul cu cei de la UDMR este necesar, este util și răspunsurile domniilor lor într-un astfel de moment sunt absolut necesare. Voi difuza imaginile acestei zile, din punctul meu de vedere, cu aceste afișe, cu această retorică și cred că răspunsul dumneavoastră, de asemenea, trebuie să fie unul pe măsură. Priviți vă rog, înainte a vă prezenta invitații, aceste imagini, modul în care UDMR-ul s-a gândit să-și facă campanie, pentru că nu e vorba aici doar de campanie cred. E vorba de o anumită înțelegere a lucrurilor. Imaginile zilei, textele care au împânzit Ardealul. În studioul nostru în această seară se află domnul Attila Korodi. Domnia sa este lider al UDMR. Bună seara, bine ați venit.

       Attila Korodi: Bună seara. Și sper să avem un dialog care să fie foarte corect. Adică să nu reușim să amestecăm varza cu ceapa, pentru că e foarte important. Vorbesc de extremiști și vorbesc de..

       Mihai Gâdea: Sper că nu aveți prejudecăți.

       Attila Korodi: Nu, nu, nu, ci vorbesc de extremiști și vorbesc de programul politic care poate să fie explicat, discutat, dezbătut.

       Mihai Gâdea: De asemenea, în studioul nostru în această seară se află jurnalistul Dan Tănase. Bună seara.

       Dan Tănase: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.

       Mihai Gâdea: Le mulțumesc pentru prezență, de asemenea, domnului Eugen Orlando Teodorovici, senator PSD. Bună seara.

       Orlando Teodorovici: Bună seara, bine v-am găsit.

       Mihai Gâdea: Domnul Mihai Voicu:, vicepreședinte PNL. Bună seara.

       Mihai Voicu: Bună seara.

       Mihai Gâdea: Alice Drăghici, avocat, sărut-mâna.

       Alice Drăghici: Bună seara.

       Mihai Gâdea: Dana Grecu, jurnalist, bună seara.

       Dana Grecu: Bună seara.

       Mihai Gâdea: Mugur Ciuvică, președintele Gruăului de Investigații Politice. Bună seara.

       Mugur Ciuvică: Bună seara.

       Mihai Gâdea: Eu fac o distincție foarte clară între UDMR și alte forțe politice cum ar fi JOBBIK. Vă aduceți aminte că în 2014 liderul JOBBIK a fost declarat, e adevărat, doar pentru o singură perioadă, persona non grata, indezirabil pe teritoriul României. Dar nu ne aducem, probabil, toți aminte că am avut în Transilvania un steag românesc incendiat. Poate ne aducem aminte mai puțin că anul trecut, de 1 decembrie, a fost cineva care a încercat să facă o bombă artizanală, să aibă o acțiune teroristă. Apropo, probabil că sunteți curioși ce s-a mai întâmplat cu acest lucru. Era un simpatizant al unei grupări apropiate de JOBBIK. Și o să aflați în seara asta o serie întreagă de lucruri pe care nu cred că vi le-a prezentat nimeni până acum pentru că subiectul acesta a fost reaprins astăzi în momentul în care au apărut aceste panouri, care sunt pur și simplu provocatoare. Domnule Korodi Attila, „Salvați Oradea de București”, „Salvați Clujul de București”? Cât de provocatoare sunt afișele dumneavoastră pentru cineva cum sunteți dumneavoastră, care vorbiți și înțelegeți limba română impecabil?

       Attila Korodi: Sunt panouri provocatoare. Și sunt provocatoare pentru că...

       Mihai Gâdea: Deci v-ați asumat că este totul provocator.

       Attila Korodi: Da, este provocator, mai ales că ne apropiem într-un moment în care mesajele foarte greu vor trece sticla, vor trece pagina ziarelor și e nevoie de dezbatere publică. Este provocatoare pentru că, dacă ne uităm la tot ce înseamnă sistemul de taxare, sistemul de administrare fiscală, cel puțin în ultimele 8-9 luni de zile situația s-a înrăutățit foarte mult. Suntem în situația în care, prin decizii proprii ale ANAF, companii mijlocii, deci nu vorbesc de companiile mari care fac naveta la București. Companiile mijlocii fac drumuri de sute de km zilnic pentru a rezolva numai o înscriere de mașină ca să se ducă la centrul regional ca să rezolve anumite hârtii birocratice la ANAF. Dacă ne gândim la taxare, și nu este o temă tabu pentru noi, am zis-o de foarte multe ori. Când vorbim de o împărțire a capacităților financiare de dezvoltare, trebuie să luăm în considerare și acele zone în care rigurozitatea fiscală a contribuabilului este mult mai mare. De exemplu, în Ardeal date statistice arată că rata de colectare a taxelor este în jur de 80%, mult peste media națională. Sua că planul, de exemplu în județul meu Harghita, planul fiscal anual, de exemplu anul trecut a fost depășit cu 6%. Adică există o anumită rigurozitate a cetățeanului în zona respectivă. Și trebuie găsite instrumente guvernamentale prin care și cetățeanul, românul, cetățeanul bun al unei zone care crede că prin aportul la un sistem impozitar centralizat poate să recâștige mai mult pentru că-și face treaba. Deci este un mesaj provocator. Dar nu se referă la nici un separatism, e departe de lucrul acesta. Ci se referă la soluții de administrare în România care să ajute zonele care sunt mai riguroși cu ei înșiși, care fac treaba mai bine.

       Mihai Gâdea: Dumneavoastră, domnule Dan Tănase, candidați tot în Harghita sau în Covasna?

       Dan Tănase: În Covasna.

       Mihai Gâdea: În Covasna din partea Alianței noastre, da?

       Dan Tănase: Da.

       Mihai Gâdea: Bun. Dumneavoastră vedeți în acest mesaj ceva provocator?

       Dan Tănase: Dar n-aș vrea să vă raportați la mine, după atâția ani de zile, pentru că asta cu candidatura mea e doar de 2 zile.

       Mihai Gâdea: Am vrut să vă fac un serviciu cu candidatura.

       Dan Tănase: Vă rog, iertați-mă.

       Mihai Gâdea: Bun. Deci dumneavoastră cum vedeți aceste afișe?

       Dan Tănase: Lucrurile sunt foarte simple. Aș vrea mai întâi să-l rog pe domnul Korodi să-mi ceară scuze pentru că astăzi colegul lui de partid m-a jignit într-un mod grobian, în direct la Antena 3, când discutam tot pe acest subiect. Și aș vrea să-l rog pe domnul Korodi să prezinte...

       Mihai Gâdea: Cine v-a jignit?

       Dan Tănase: Colegul dânsului de la Bihor care și-a permis să spună că sunt bolnav când mi-am prezentat un punct de vedere așa cum și colegul domnului Korodi și-a prezentat punctul de vedere. Și-a permis să mă jignească...

       Attila Korodi: Îmi cer scuze, deși nu este un discurs regretabil. Dar important este ca să nu deraiăm foarte mult de la tema simplă pe care o prezintă panoiurile. Este important.

       Dan Tănase: Da. Și acum eu o să vorbesc, sunte aici oameni de presă și cunoaștem un pic și de comunicare publică, și de simbolistică ș.a.m.d. Dacă UDMR era o formațiune politică de bună credință care milita pentru un principiu, mesajul ar fi fost: „Vrem o distribuire mai echitabilă a taxelor și impozitelor”. Ăsta ar fi fost mesajul. Pentru că UDMR nu este o formațiune politică oneroasă, mesajul este evident centrat pe cuvinte, pe simboluri. Și salvăm Oradea și Clujul de București înseamnă de fapt Transilvania separat de București. Înseamnă o altă modalitate de a transmite un mesaj separatist, secesionist. Eu spun de ani de zile faptul că chestiunea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc este doar un proiect secundar. Bătaia este mult mai mare. Și apropo de extremiști și apropo de buna credință în subiectele astea, pentru că l-am văzut pe domnul Korodi foarte atent să facă o diferență între UDMR și extremismul maghiar. Trebuie să spun faptul că, totuși, apropo de aceste mesaje și apropo de buna credință a UDMR-ului, UDMR este formațiunea care la Târgul Secuiesc a votat în unanimitate ca o stradă din Municipiul Târgul Secuiesc să poarte numele criminalului de război Wass Albert. Deci UDMR i-a făcut stradă în Târgul Secuiesc lui Wass Albert, criminal de război în România, criminal de români. Cine credeți că a făcut această propunere UDMR-ului? Această propunere a venit din partea organizației ai cărei membri au fost arestați în decembrie pentru tentativă de atentat terorist. Organizația aia extremistă de care UDMR...”, a fost dialogul dintre invitaţii la emisiunea ”Sinteza zilei”, difuzată luni seara la Antena 3.