Câteva mii de euro nu este o sumă mare, dar pentru sute de tineri a însemnat posibilitatea de a-şi pune pe picioare o afacere, fie că vorbim despre service-uri auto sau de calculatoare.

Un plan de afaceri bine întocmit, care vizează o propunere de business ce poate crea câteva locuri de muncă şi o vârstă de până la 35 de ani - sunt principalele condiţii care trebuiau îndeplinite de tinerii care au vrut să acceseze de la stat credite nerambursabile de 10.000 de euro, prin programul derulat de Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Ioană Mihăilă este una dintre cei pentru care programul guvernamental de sprijinire a tinerilor întreprinzători a fost o oportunitate pentru a înfiinţa un centru de diagnosticare a osteoporozei. Ideea de a deschide acest centru i-a venit din necesitate.

Trebuia să profeseze undeva, iar sistemul de stat nu era grăbit să o primească cu braţele deschise după finalizarea rezidenţiatului. Singura alternativă părea, aşadar, aceea de a demara un business pe cont propriu. Mai lipseau fondurile.

"Atunci când am depus eu proiectul (în februarie 2011 - n.r.) în Oradea nu exista un aparat cu raze X care să ajute la diagnosticarea osteoporozei. A fost, însă, şi nevoia, pentru că în momentul în care am făcut proiectul nu aveam perspectiva unui job la stat, iar cel în sistemul privat era sub semnul întrebării", a declarat Ioana pentru "Evenimentul Zilei".

În februarie a depus proiectul la Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. I-a fost aprobat şi, de circa două săptămâni, a primit şi cei 10.000 de euro nerambursabili.

Afacerist la 21 de ani

Şi Mihai Seracu, în vârstă de 21 de ani din Sighişoara, a reuşit să convingă comisia de evaluare că planul său de afaceri este unul fezabil. Ce vrea să facă studentul la Politehnică cu cei 10.000 de euro? Să pună bazele unui centru de închiriat ATV-uri.

Dacă el vrea să închirieze, de ce nu ar vrea şi alţii, mai ales că turismul înfloreşte în Sighişoara. În prezent, are trei astfel de autovehicule, însă planurile pentru viitor sunt mari, pe măsura tinereţii sale.

Unde au mers banii

Majoritatea tinerilor care au depus proiecte pentru a beneficia de cei 10.000 de euro oferiţi de stat vor să-şi deschidă o afacere în domeniul întreţinerii şi reparaţiilor auto, fabricării pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie sau a reparaţiilor de calculatoare.

Este şi cazul Adrianei Oarga, care a deschis un service de calculatoare. Pe timp de criză oamenii mai degrabă merg cu laptopul vechi la reparat decât să cumpere unul nou.

Condiţiile programului

Bugetul programului este de 21 de milioane de lei şi vizează susţinerea a peste 1.100 de întreprinzători cu vârste de până în 35 de ani. Totuşi, potrivit AIPPIMM, "1.126 de planuri de afaceri au fost acceptate la evaluare însumând un buget de peste 35.500.000 lei, cu 70% mai mult decât bugetul alocat. Dintre acestea, 732 au fost evaluate şi 510 au fost şi aprobate". Pe masa comisiei de evaluare se mai află 394 de dosare.

Tinerii pot primi finanţarea nerambursabilă dacă angajează cel puţin două persoane şi reinvestesc anual 50% din profit.

De asemenea, tinerii vor primi garanţii de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în limita sumei de 80.000 de euro, pentru creditele luate pentru finanţarea planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM.

Potrivit legii, întreprinzător debutant e acea firmă care are mai puţin de trei ani de la data înregistrării firmei până în momentul în care solicită finanţare şi dacă cifra de afaceri pe anul în curs a microîntreprinderii este mai mică de 500.000 euro.

1.126 de dosare

au fost depuse de tineri de până la 35 de ani pentru obţinerea de fonduri nerambursabile puse la dispoziţie de stat

DOMENII DE INTERES

Către ce s-au orientat tinerii care au depus dosare spre finanţare

Cei mai mulţi dintre tinerii întreprinzători s-au orientat spre domenii ca întreţinerea şi repararea autovehiculelor (7%) şi fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie (6%).

De asemenea, potrivit informaţiilor furnizate de către AIPPIMM, circa 5% dintre propuneri vizau lucrări de construcţii. Totodată, o pondere importantă din cei care au depus dosare spre finanţare, doresc înfiinţarea de restaurante. Alţi solicitanţi au vizat domeniul de transporturi rutiere de mărfuri.

"Obiectivul major, de stimulare a înfiinţării de noi microîntreprinderi şi creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare de către tineri, în scopul implicării acestora în structuri economice private, a fost atins", au declarat reprezentanţii AIPPIMM pentru Evenimentul Zilei.

În cadrul acestui program, tinerii întreprinzători pot beneficia şi de alte facilităţi, pe lângă suma nerambursabilă care le este pusă la dispoziţie. Care sunt acestea? Una dintre ele este scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi. Condiţia impusă de program este însă ca angajaţii respectivi să lucreze în baza unui contract încheiat pe durată nedeterminată.

Înscrierea în program este încă deschisă, fondurile nefiind încă epuizate. Potrivit Agenţiei pentru IMM-uri, acst program a dus, până acum la crearea a 1.492 de locuri de muncă.

CRITICI

Unii dintre aspiranţii la cei 10.000 de euro oferiţi de program spun că banii sunt viraţi cu întârziere, iar condiţiile pentru accesarea lor sunt greoaie.

Programul derulat prin intermediul Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a atras însă o mulţime de critici din partea unor aspiranţi. Cei mai mulţi dintre aceştia se plâng că banii sunt viraţi foarte greu sau că procedurile pe care le implică accesarea banilor sunt extrem de greoaie. De altfel, bilanţul de până acum al programului destinat tinerilor întreprinzători pare a susţine, oarecum, aceste puncte de vedere.

Ce spun cifrele

Din cele 510 de mici afaceri aprobate de AIPPIMM (Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, n.r), doar 35 au şi primit finanţarea promisă, iar două se află în aşteptare pentru colectarea actelor, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii instituţiei.

De fapt, perioada lungă de la aprobarea dosarului şi până la livrarea banilor către microîntreprinderile astfel create este principala nemulţumire a celor care au proiecte aprobate.

"Mi-au aprobat proiectul în februarie şi de atunci mă ţin cu promisiuni. Am renunţat între timp la spaţiul închiriat şi cei de la care trebuia să cumpăr utilaje mă tot întreabă dacă le achit, vin să le ridic sau ce fac? Mă ţin de şase luni fără să fac nimic şi acum am şi o ofertă de muncă în străinătate", a declarat unul dintre tinerii antreprenori din Ardeal care a aplicat pentru acest program şi i-a fost aprobat dosarul, dar care a insistat să-şi păstreze anonimatul.

Acesta, pe lângă cei 10.000 de euro oferiţi de stat, a cerut şi un credit de 35.000 de euro de la CEC

Replica autorităţilor implicate în program

Reprezentanţii AIPPIMM susţin că lucrurile merg ceva mai repede în cazul celor care nu vor decât fondurile nerambursabile oferite de stat. Iar cei care au reuşit să acceseze granturile de 10.000 de euro, fără a solicita sume suplimentare, confirmă.

Astfel, potrivit Ioanei Mihăilă, tânăra care a accesat cei 10.000 de euro pentru a înfiinţa un centru de diagnosticare a osteoporozei, banii au şi întrat în cont, de circa două săptămâni. Rapiditatea cu care este aprobat creditul şi se intră în posesia banilor ţine şi de capacitatea solicitanţilor de a întocmi corect actele şi de a respecta cerinţele instituţiei bancare, susţin reprezentanţii AIPPIMM.

Ioana a fost unul dintre cei care nu au avut nevoie să se împrumute. Deşi osteodensitometrul, aparatul cu raze X care va ajuta la diagnosticarea osteoporozei, costă în jur de 40.000 de euro, plus TVA, Ioana nu a apelat la un credit, ci a cerut spijinul rudelor. Centrul de diagnosticare a osteoporozei din Oradea gândit de Ioana nu este încă funcţional, deoarece mai este nevoie de un aviz de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

"Am obţinut deja un aviz. Mai avem nevoie de unul şi cum durează circa o lună, credem că 1 octombrie este un termen realist pentru ca centrul să devină funcţional", a adăugat aceasta.

În funcţie de volumul de muncă, Ioana se gândeşte să angajeze doi asistenţi de radiologie care să opereze aparatul.

"Mi-au aprobat proiectul în februarie şi de atunci mă ţin cu promisiuni. Cei de la care trebuia să cumpăr utilaje mă întreabă când le achit.“ BENEFICIAR

PROGRAME SIMILARE

Sprijin pentru oamenii de afaceri din mediul rural

Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri (FNTM) organizează programe pentru sprijinirea întreprinzătorilor de la sate. Primul, denumit Rural Manager, care s-a încheiat în 2010, s-a desfăşurat în 18 judeţe din regiunile de dezvoltare Nord- Est, Centru şi Sud-Est.

Programul a fost finanţat cu 8,85 milioane de lei din fonduri UE. De cursurile, serviciile de consultanţă şi cele de promovare ale produselor au beneficiat 1.576 de persoane. O parte din cei care au beneficiat de program au reuşit după urmarea cursurilor să obţină finanţare europeană pentru iniţiativele lor.

Cel de-al doilea program, Rural Antreprenor, urmează să aibă, în cei doi ani de desfăşurare, peste 1.500 de întreprinzători beneficiari, din cele 23 de unităţi administrativ-teritoriale aparţinând regiunilor de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud- Vest, Sud Muntenia şi Bucureşti- Ilfov.

Proiectul constă în organizarea în 23 de conferinţe regionale. Potrivit informaţiilor furnizate de FNTM, toate informaţiile legate de acest program se regăsesc pe siteul ruralantreprenor.ro. Site-ul reprezintă o platformă complexă de e-learning şi acces la consultanţă gratuită.

Peste 60 de afaceri dintre cele care vor fi cuprinse în programul Rural Antreprenor vor beneficia de asistenţă specializată în domeniul IT. Totodată, în cadrul programului vor fi selectate cele mai complexe 30 de afaceri care vor beneficia de implementarea gratuită a unui sistem de management informatizat.