Cu toate acestea, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase, doctorul Adrian Streinu Cercel, a declarat că nu există în România pericolul declanşării unei epidemii, întrucât nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu o astfel de situaţie.

În 1996, ţara noastră a avut de înfruntat prima epidemie de infectare cu virusul West Nile din Europa. Atunci au fost semnalate aproape 300 de cazuri de boli ale sistemului nervos central provocate de acest virus.

Potrivit lui Streinu Cercel, în ţara noastră apar, anual şi doar în număr foarte mic, cazuri de infectare cu virusul West Nile, însă, după epidemia din urmă cu 14 ani, populaţia  fost imunizată şi nu există vreun pericol de apariţie a unei noi pandemii.

Ce este virusul West Nile?

Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida şi se înscrie în acelaşi grup filogenetic al flavivirusurilor ca li virusurile encefalitei St. Louis şi japoneza, un complex de virusuri care se găseşte atât în regiunile tropicale, cât şi în acelea temperate. Virusul afectează în primul rând  păsările, dar poate infecta şi oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuţele veveriţele sau şoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înţepătura unei specii de ţânţar. În 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile la oameni sunt asimptomatice.

Cum se manifestă

În ceea ce priveşte manifestările care apar în urma infectării cu virus West Nile, specialiştii spun că acestea sunt de trei tipuri:

  • În cele mai multe dintre cazuri, simptomele lipsesc
  • În 20% dintre cazuri manifestările sunt uşoare, apar între 2 şi 8 zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee (dureri de cap), frisoane, transpiraţie excesivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare.
  • Cel de-al treilea simptom este cel mai grav şi constă în encefalită sau meningită cauzate de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui, membrana care "îmbracă" creierul, şi a lichidului cefalorahidian. Simptomele – dureri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tremurat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie – pot să apară între 3 şi 14 zile de la contactul cu virusul.

Diagnosticul de meningită sau encefalită provocate de virusul West Nile se poate stabili în urma unei puncţii lombare .
În urma tratamentului, simptomele pot să dispară, cu tratament, în 7-10 zile, deşi starea de oboseală poate persista mai multe săptămâni, în timp ce limfadenopatia (inflamarea ganglionilor limfatici) poate dura chiar şi două luni.

Tratament
Până în prezent, nu a fost dezvoltat un vaccin sau un tratament specific în cazul infectării cu virusul West Nile.

  • Cei mai expuşi la infectarea cu virus sunt bătrânii

Cum ne ferim

Pentru a preveni infectarea cu virus West Nile, trebuie să ţinem cont de următoarele măsuri de precauţie:

  • Evitarea expunerii la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi.
  • Utilizarea de substanţe chimice repelente de ţânţari (care alungă ţânţarii)
  • Împiedicarea pătrunderii ţânţarilor în casă plin instalarea de plase la geamuri
  • Desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor şi îndepărtarea recipientelor de apă stătută.
  • Atenţie la ţânţari! West Nile îi atacă mai ales pe copii şi pe bătrâni
  • West Nile a ucis doi români. Streinu Cercel: Nu există risc de epidemie