Premierul mizează pe dorinţa majorităţii populaţiei ca Grecia să rămână în zona euro. Un rezultat favorabil guvernului ar neutraliza pe termen lung şi opoziţia de la Atena.

În spatele anunţului făcut luni de premierul grec Georgios Papandreou privind organizarea unui referendum asupra planului de salvare a economiei elene se află calcule politice riguroase, susţin analiştii economici. Comentariile acestora vin să răspundă unei întrebări aflată pe buzele tuturor: ce anume l-a determinat pe şeful executivului socialist de la Atena să ia o astfel de decizie la doar câteva zile după un acord european care părea să fi spulberat temerile legate de iminenţa falimentului Greciei şi contagiunea zonei euro?

Angajament european

Deşi, potrivit primelor informaţii, la referendumul care ar putea avea loc în decembrie grecii vor fi întrebaţi dacă susţin noul acord de salvare a economiei elene, Papandreou va transforma, cel mai probabil, consultarea populară într-una legată strict de viitorul Greciei în zona euro.

"Vreţi să păstrăm moneda unică europeană sau să revenim la drahmă?", ar suna întrebarea pe care premierul vrea să o pună pe buletinele de vot.

Deşi marea majoritate a populaţiei respinge măsurile de austeritate care decurg automat din orice nou acord de salvare încheiat cu creditorii externi, circa 70 la sută dintre greci nu vor să renunţe la euro. În aceste condiţii, Papandreou îi va avertiza pe greci că un "NU" la referendum va echivala cu faliment naţional şi, inevitabil, ieşirea din zona monedei unice.

De altfel, şeful diplomaţiei elene, Stavros Lambridinis, a declarat pentru CNN că este sigur că rezultatul referendumului va fi unul favorabil guvernului pentru că "grecii sunt susţinători fanatici" ai Europei. "Ne-am cam săturat de atâta lume care pune la îndoiala înţelepciunea şi angajamentul european al grecilor", a subliniat Lambridinis.

Pe de altă parte, mai susţin analiştii, premierul vrea să arate populaţiei că, după doi ani în care creditorii externi au dictat măsurile repetate de austeritate care au schimbat vieţile grecilor, el este dispus până la urmă să afle ce are populaţia de spus în acest context economic dificil. Printr-o astfel de mişcare, Papandreou vrea să recâştige sprijinul populaţiei, dar şi al propriului partid, PASOK, şi, în acelaşi timp, să reducă la tăcere opoziţia de la Atena.

Multe explicaţii de dat

Nu se ştie încă dacă premierul grec va prezenta aceste calcule şi cancelarului german, Angela Merkel, şi preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, cu care se va întâlni diseară în marja lucrărilor summitului G20 de la Cannes.

Parisul a criticat ferm ieri decizia Atenei de a organiza referendumul. "Regretăm, şi afirm oficial acest lucru, această decizie luată unilateral în legătură cu o problemă care angajează toţi partenerii Greciei. Grecii trebuie să spună repede şi fără echivoc dacă aleg sau nu să rămână în zona euro", a răbufnit premierul francez Francois Fillon, într-un discurs rostit în faţa deputaţilor.

La rândul său, Berlinul a avertizat că acordul de salvare a Greciei, încheiat miercurea trecută, la summitul de la Bruxelles, nu va fi sub nicio formă renegociat. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/pFE4cdpeyZU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

MONEDĂ

Drahmă la Atena? Unii economişti greci spun că ar fi o idee bună

Dan Stancu

Convulsiile politice din Grecia au creat contexul propice pentru a reflecta la o ipoteză care, cândva, părea de neconceput: Grecia ar putea să pună capăt celor 10 ani de utilizare a monedei euro şi să revină la vechea sa monedă, drahma, scrie cotidianul american "New York Times".

Din ce în ce mai mulţi economişti susţin că acesta ar fi cea mai bună cale de urmat, indiferent de implicaţiile financiare şi economice pe termen scurt. Iar acum, când alegătorii greci sunt puşi în faţa unui referendum privind planul de salvare european, o minoritate vocală care de multă vreme a cerut revenirea la drahmă şi-ar putea găsi un număr tot mai mare de adepţi.

"Opinia că Grecia ar trebui să iasă din zona euro este mai răspândită decât credeţi", spune Costas Lapavitsas, economist grec la Universitatea din Londra, care a făcut presiuni pentru întoarcerea la drahmă.

Stergios Skaperdas, economist la Universitatea California, susţine, la rândul său, că o drahmă mai ieftină va stimula importurile, va creşte exporturile şi, foarte important, va da Greciei flexibilitatea de a-şi controla politica monetară şi va reduce efectele măsurilor fiscale.

"Pentru majoritatea grecilor, inclusiv economişti, adoptarea euro a fost ca o căsătorie cu soţia visată - frumoasă, inteligentă, grijulie, chiar bogată. Şi apoi, mai degrabă dintr-odată, căsătoria s-a transformat într-un coşmar", adaugă Skaperdas. 66% dintre greci spun că întoarcerea la drahmă nu ar ajuta economia, potrivit unui sondaj apărut în ziarul "Kathimerini"

"Ne-am cam săturat de cei care pun la îndoială înţelepciunea şi angajamentul european al grecilor." STAVROS LAMBRIDINIS, ministrul grec de externe Citiţi şi:

• FMI ar putea bloca cea de-a şasea tranşă a împrumutului pentru Grecia
• Pe cine dau vina grecii pentru criza economică