Ce „afacere” a pus la punct fostul manager al Spitalului de Urgență Constanța cu Sorin Strutinsky - RECHIZITORIU
- Ionu ţMure şan
- 22 decembrie 2017, 17:59
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a concesionat către o asociere de firme inclusiv unele servicii de pompe funebre ce puteau fi efectuate exclusiv de către personalul Secţiei de prosectură, potrivit rechizitoriului prin care Dănuţ Căpăţână, fostul manager al unităţii medicale, a fost trimis în judecată alături de omul de afaceri Gabriel Sorin Strutinsky, document obținut de Stiripesurse.ro.
Procurorii anticorupţie arată că în 2010 a fost încheiat pentru o perioadă de 15 ani, între SCJU „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, reprezentat de Dănuţ Căpăţână, şi o asociere de trei firme, un contract de „concesiune-reabilitare/renovare” a Secţiei de prosectură.
În schimbul unor investiţii de 460.000 euro fără TVA şi a unei redevenţe lunare în valoare de 500 de euro, SCJU Constanţa îşi dădea acordul ca asocierea, în calitate de concesionar, să presteze în exclusivitate servicii specifice de pompe funebre şi conexe privindu-i pe cei decedaţi în secţiile spitalului sau în afara acestora, sub condiţia obţinerii acordului din partea aparţinătorilor acestora, precum şi să deschidă un punct de lucru într-un spaţiu închiriat în cadrul Secţiei prosectură.
Printre activităţile concesionate se numărau şi acelea de îmbălsămare, spălare, îmbrăcare şi cosmetizare a cadavrelor.
„Având în vedere prevederile legislative (...) precum şi clauzele menţionate în contractul de concesiune, reiese faptul că activităţile de îmbălsămare, spălare, îmbrăcare şi cosmetizare a cadavrelor nu puteau fi concesionate, fiind atributul exclusiv al angajaţilor din Secţia de prosectură. Totodată, trebuie precizat faptul că în documentaţia de atribuire şi în caietul de sarcini nu au fost prevăzute, ca şi criterii de calificare, existenţa personalului specializat pentru activităţile de îmbălsămare, spălare, îmbrăcare şi cosmetizare a cadavrelor şi nici condiţii privind îndeplinirea normelor pentru prevenirea contaminării”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit procurorilor, unitatea medicală nu s-a asigurat dacă asocierea de firme îndeplinea condiţiile legale cu privire la personalul angajat şi condiţiile igienico-sanitare pentru exercitarea acestei activităţi.
„Clauzele contractului nu sunt clare, din contract reieşind faptul că personalul SC (...) SRL avea acces şi putea realiza activităţi de toaletare (spălare, îmbălsămare, cosmetizare, aşezarea decedatului în sicriu) cel puţin în spaţiul închiriat, deşi acesta, conform ofertei tehnice a asocierii, era amenajat ca sală de aşteptare. (...) Angajaţii SC (...) SRL efectuau servicii de toaletare cadavre în spaţiul Secţiei prosectură (deci nu în spaţiul închiriat), folosind dotările din Secţia prosectură, fapt ce demonstrează că aceasta a fost intenţia initială”, se mai menţionează în rechizitoriu.
Dănuţ Căpăţînă a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care este acuzat de luare de mită.
Sursa citată precizează că în acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Sorin Strutinsky, fiind acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată şi trafic de influenţă.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010 - decembrie 2014, Dănuţ Căpăţînă, în calitate de manager al SCJU „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ar fi pretins de la reprezentanţii a două societăţi comerciale remiterea unor comisioane de 10% din valoarea facturilor încasate de una dintre firme de la unitatea medicală (în cadrul unui contract prin care s-au externalizat serviciile de spălătorie) şi de 18-20% din valoarea investiţiilor ce urmau a fi efectuate în derularea unui contract de concesiune încheiat de spital cu cealaltă societate (servicii de pompe funebre).
În acest context, arată anchetatorii, Dănuţ Căpăţînă ar fi primit, efectiv, printr-un intermediar, suma totală de 663.083 lei.
„Concret, banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Căpăţînă Dănuţ atât pentru a truca procedurile de atribuire a unor contracte cât şi pentru a introduce în caietul de sarcini şi în documentaţia de achiziţie cerinţe de calificare pe care să nu le poată îndeplini decât firmele agreate”, se arată în comunicat.