Începând de luni ș până joi, Curtea Constituțională (CCR) are programate termene privind o serie subiecte cruciale: modificările aduse de PSD-ALDE Codului penal prin care a fost dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare, modificările aduse legii privind statutul magistraților și a celei privind funcționarea CSM (legile Justiției), modificările controversate aduse Codului administrativ, precum și legea de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Codul penal

Cu certitudine cea mai importantă decizie așteptată din partea CCR este cea în privința modificărilor aduse Codului penal. Actul normativ a fost atacat de președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentarii PNL, USR și PMP. Judecător raportor pentru Codul penal a fost desemnată fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, scrie g4media.ro.

 

Legile Justiției

Deși toate cele trei legi ale Justiției au fost modificate la finalul anului trecut de PSD, ALDE și UDMR, doar una dintre ele a intrat în vigoare. Două – legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM – se află încă în procesul legal de contestare demarat de președintela Klaus Iohannis, opoziția parlamentară și Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru marți, 18 septembrie.

 

Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Vaneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete – DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului justiției.

 

Codul administrativ

Adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional în sesiunea extraordinară din luna iulie, Codul administrativ a fost atacat la CCR de către partidele de opoziție (PNL, USR, PMP) și de către președintele Klaus Iohannis. Judecătorii au dat termen pentru joi, 20 septembrie. Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.

 

Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate. O altă prevedere a Codului administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi necesară în prezent.

Propunerea de modificare a fost făcută de Ministerul Dezvoltării, unde a fost scris proiectul de Cod Administrativ, care a preluat practic un amendament depus de Darius Vâlcov în 2015 la legea administrației publice locale.

 

Revizuirea Constituției

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a decis să dezbată luni, 17 septembrie, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției privind redefinirea familiei, adoptată marți de Senat în calitate de cameră decizională.

 

Decizia CCR este un filtru înainte ca revizuirea legii fundamentale să fie supusă aprobării finale prin referendum. În cazul în care Curtea va da undă verde inițiativei, consultarea populară va avea loc pe 7 octombrie. În caz contrar, proiectul de întoarce în Parlament, fiind necesară reluarea dezbaterii atât în Camera Deputaților, cât și în Senat.

 

Senatul a adoptat marțea trecută, în calitate de cameră decizională, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. S-au înregistrat 107 voturi ”pentru”, 13 voturi ”împotrivă” 7 și abțineri.

 

PSD vrea două zile de vot pentru referendumul de modificare a Constituției pe tema familiei tradiționale, au declarat vineri pentru G4Media.ro surse politice. Potrivit acestora, Guvernul ar urma să adopte marți un OUG în acest sens. În paralel, ar urma să fie organizat și un referendum pentru schimbarea denumirii județului Olt.

 

Pentru ca referendumul să se desfășoare timp de două zile, este nevoie de modificarea legii referendumului, care prevede foarte clar că ziua scrutinului este duminica. De asemenea, după aprobarea unei astfel de OUG, Executivul trebuie să adopte și hotărâri de Guvern pentru stabilirea exactă a zilelor în care va avea loc consultarea populară.